Azbest

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Plăci ondulate de azbest)

Azbestul (grec. ἄσβεστος, asbestos, =„durabil”) este un termen pentru minerale fibroase din grupa răspândită a silicaţilor. Este denumit azbest forma fibroasă a Riebeckitului din grupa amfibolilor, a blendei (numit „azbest albastru”, a „Chrysotilului” din grupa serpentinelor, (azbest verede) sau „Gruneritul” (azbest brun).

Mineralul este foarte rezistent la temperaturi înalte, la acţiunea acizilor, fiind un izolator excelent, fiind în trecut folosit pe scară largă în industria de construcţii, în producerea izolatoarelor electrice şi termice în industria navală, industria cauciucului.

Datorită descoperirii ulterioare a pericolului pe care-l prezintă pentru sănătatea omului, şi anume a efectului cancerigen a fibrelor de azbest, folosirea lui a fost interzisă în unele ţări, şi în întreaga UE, această măsură cauzând probleme financiare la îndepărtarea lui completă.

[modifică] Obţinere şi răspândire

Minerale următoare apar sub variante fibroase, fiind numite azbest:

Din grupa serpentinelor (Mg,Fe,Ni)₃Si₂O₅(OH)₄
Grunerit Fe₇Si₈O₂₂(OH)₂
Mysorit (Azbest brun)
Riebeckit Na₂Fe²⁺₃Fe³⁺₂Si₈O₂₂(OH)₂
Tremolit Ca₂Mg₅Si₈O₂₂(OH)₂
Aktinolith Ca₂(Mg, Fe)₅Si₈O₂₂(OH)₂
Anthophyllit (Mg, Fe)₇Si₈O₂₂(OH)₂

Minereul este extras prin lucrări din subteran sau de la suprafaţă de minerit. Zăcăminte de azbest se află în America de Nord, Africa de Sud, în Tuva sau Ural la Ak-Dovurak în Rusia.