Statistică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Statistica este o știință care, folosind calculul probabilităților, studiază fenomenele și proceselor de tip colectiv (din societate, natură etc.) din punct de vedere cantitativ[1][2] în scopul descrierii acestora și a descoperirii legilor care guvernează manifestarea lor.

Statistica se ocupă de obținerea de informații relevante din datele disponibile într-un volum suficient de mare. Informațiile pot fi folosite pentru a înțelege datele disponibile (statistică descriptivă) sau pentru a descoperi noi informații despre evenimente și relațiile dintre ele (statistică inferențială).

Procesul de obținere a informației din date se numește inferență statistică referitoare la unii parametri statistici, sau chiar întregii distribuții probabilistice. Acesta este punctul de vedere mai general adoptat de teoria neparametrică în statistică. În statistica aplicată clasică este preferată ideea de a construi un model statistic cu care se pot face inferențe; în majoritatea cazurilor acest model nu este verificat, ceea ce poate conduce la concluzii eronate. Statistica aplicată modernă analizează însă date mult prea complexe, cum ar fi imagini sau structura proteinelor, pentru a se putea mărgini la ideea de modelare.

Statistica oferă suport pentru fizică, biologie, psihologie, economie, sociologie etc. Statistica excelează atunci când relațiile deterministe referitoare la evenimentul studiat sunt imposibil ori foarte dificil de aflat.

Pe teritoriul României lucrarea lui Dimitrie Cantemir "Descriptio Moldaviae" (1716) poate fi considerată ca o primă lucrare de statistică. Ea a fost scrisă la cererea Academiei din Berlin și conține toate cunoștințele acumulate în domeniu până la acea dată.

Statistica este considerata, pe de o parte, o parte matematica a stiintei ce se referea la colectarea, interpretarea sau explicarea si prezentarea datelor [3] si pe de alta parte o ramura a matematicii [4] ce se ocupa cu colectarea si interpretarea datelor. Datorita radacinilor ei empirice si a accentului pe aplicatii, statistica este considerata cel mai adesea o stiinta matematica distincta mai degraba decat o ramura a matematicii [5][6]. O mare parte a statisticii asigura colectarea datelor este adresată intr-un mod care produce concluzii valide; codarea si arhivarea datelor pentru a retine informatiile; raportarea rezultatelor si rezumarea lor (tabele si grafice) intr-un mod inteligibil celor care trebuie să le folosească.

Statisticienii imbunătatesc calitatea datelor dezvoltand experimente si studiul prelevarii probelor. Statistica ofera de asemenea instrumente pentru prezicerea utilizarii datelor si modelelor statistice. Statistica este aplicabila unei vaste varietati de discipline academice, incluzand științe naturale si sociale, guvern si afaceri. Consultantii in statistica ajuta organizatii si companii care nu dispun de expertiza "in-house" relevanta intrebarilor specifice companiilor sau organizatiilor.

"Statistica aplicată" cuprinde statistica descriptiva si statistica dedusa [7]. Statistica teoretica se preocupa cu argumentele logice ce subliniaza justificarea abordarilor asupra statisticii deduse.

Pentru a aplica statistica unei probleme stiintifice, industriale sau sociale este necesar sa se inceapa cu un proces sau o populatie de studiat. Populatiile pot avea teme diverse cum ar fi "toate persoanele care traiesc intr-o tara" sau "fiecare atom cuprins intr-un cristal". O populatie poate fi deasemenea compusa din observatiile unui proces la diferiti timpi, fiecare informatie din observatii folosind drept un numar diferit al grupului in totalitate. Informatiile colectate despre acest tip de "populatii" constituie ceea ce se numeste serii de timpi.

Din motive practice, un subset al populatiei ales numit probă este studiat. Odata ce o proba reprezentativa poplatiei este determinata, informatiile sunt colectate. Aceste date sunt apoi subiectul unor analize statistice, avand ca scop descrierea si deducerea lor.

  • Statistica deductivă utilizeaza modele in datele proba pentru a extrage deductii despre populatia reprezentata. Aceste deductii pot lua forma de: raspunsuri da/nu la intrebari despre date(testarea ipotezei, estimarea caracteristicilor numerice ale datelor(estimare), descrierea (asocieri) intre date (corelare) si modelarea relatiilor intre date[8].

Conceptul de corelare este de notat in mod special pentru aptitudinea de a crea confuzie. Analiza statistica a unui set de date adesea descopera ca doua variabile (pproprietati) a unei populatii au tendinta de a varia impreuna, de parca ar fi fost relevante una alteia. Un studiu de venit anual care se ita si la varsta de deces ar putea arata ca oamenii saraci au tendinta sa traiasca mai putin decat oamenii cu o stare financiara mai buna. Se presupune ca cele doua variabile sunt legate; cu toate acestea nu sunt cauza unei sau celeilalte. Fenomenul de corelare poate fi cauzat de un al treilea fenomen, neconsiderat anterior, numit variabila spectator. Din acest motiv nu exista un mod imediat de a deduce existenta unei relatii intre doua variabile

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Academia RPR Dicționar Enciclopedic Român, București: Editura Politică, 1962-1966
  2. ^ Academia Română, Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), București: Editura Univers Enciclopedic, 1998
  3. ^ Moses, Lincoln E. (1986) Think and Explain with Statistics, Addison-Wesley, ISBN 978-0-201-15619-5 . pp. 1–3
  4. ^ Hays, William Lee, (1973) Statistics for the Social Sciences, Holt, Rinehart and Winston, p.xii, ISBN 978-0-03-077945-9
  5. ^ Moore, David (1992). „Teaching Statistics as a Respectable Subject”. in F. Gordon and S. Gordon. Statistics for the Twenty-First Century. Washington, DC: The Mathematical Association of America. pp. 14–25. ISBN 978-0-88385-078-7 
  6. ^ Chance, Beth L.; Rossman, Allan J. (2005). „Preface”. Investigating Statistical Concepts, Applications, and Methods. Duxbury Press. ISBN 978-0-495-05064-3. http://www.rossmanchance.com/iscam/preface.pdf 
  7. ^ Anderson, D.R.; Sweeney, D.J.; Williams, T.A.. (1994) Introduction to Statistics: Concepts and Applications, pp. 5–9. West Group. ISBN 978-0-314-03309-3
  8. ^ Breiman, Leo (2001). „Statistical Modelling: the two cultures”. Statistical Science 16 (3): 199–231. doi:10.1214/ss/1009213726. Format:Citeseerx. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • M. Popa, „Statistica pentru psihologie”, Editura Polirom, 2002
  • „Mică Enciclopedie de Statistică”, Marus Iosifescu, Costache Moineagu, Vladimir Trebici, Emiliana Ursianu, Editura Științifică și Enciclopedică, 1984

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Puteți găsi mai multe informații despre Statistică prin căutarea în proiectele similare ale Wikipediei, grupate sub denumirea generică de „proiecte surori”:

Wiktionary-logo.svg Definiții din Wikționar
Wikibooks-logo.svg Manuale de la Wikimanuale
Wikiquote-logo.svg Citate de la Wikicitat
Wikisource-logo.svg Texte sursă de la Wikisursă
Commons-logo.svg Imagini și media de la Commons
Wikinews-logo.png Știri de la Wikiștiri
Wikivoyage-Logo-v3-icon.svg Ghiduri turistice de la Wikivoyage