Franz Kafka

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Franz Kafka, în 1906

Franz Kafka (* 3 iulie 1883, Praga - 3 iunie 1924, Viena) este un scriitor evreu de limbă germană originar din Praga.

Cuprins

[modifică] Biografie

Statuia de bronz a lui Franz Kafka din Praga

Franz Kafka s-a născut la Praga, pe atunci capitala Regatului Boemiei, care făcea parte din Imperiul Austro-Ungar, într-o familie evreiască, fiu al comerciantului Hermann Kafka şi al Juliei Kafka, născută Löwy. Limba maternă a lui Kafka, în care a şi scris mai târziu, a fost germana, în acel timp limba oficială a ţării şi vorbită în particular de peste zece la sută din populaţia oraşului Praga.
După absolvirea liceului german, Kafka a studiat dreptul, şi-a luat doctoratul, apoi a lucrat un timp la tribunalul din Praga şi ulterior ca avocat la compania de asigurări Assicurazioni Generali (1908-1922. A părăsit arareori Praga, a călătorit în Italia, Germania, Austria şi a vizitat oraşul Arad, trăind într-un "cerc strâmt" până către sfârşitul vieţii.

În 1909, Kafka a debutat literar cu primele schiţe de proză publicate în revista literară Hyperion, care apărea la München. A întreţinut o corespondenţă asiduă, pe durata a circa patru ani, cu Felice Bauer şi apoi şi cu Milena Jesenska, o cunoscută scriitoare cehă, care i-a tradus în limba cehă câteva povestiri. Scriitorul a lăsat şi un jurnal intim, atipic şi greu de clasificat.

Iniţial, Kafka a suferit de o depresie cronică, fapt demonstrat de majoritatea scrisorilor trimise părinţilor, surorii sale Ottla şi prietenului său Max Brod. A încercat să se vindece de depresie recurgând la soluţia medicinii naturiste. Îmbolnăvindu-se de tuberculoză (1917), pe fundalul unui regim vegetarian, care includea şi lapte nepasteurizat, Kafka a fost internat într-un sanatoriu din Italia. Starea sănătăţii i s-a agravat şi, începând din 1922, nu a mai putut lucra. Un nou tratament în sanatoriul din Kierling, lângă Viena, nu a dat roade. Franz Kafka a murit la 3 iunie 1924 în braţele prietenului său, doctorul Robert Klopstock, şi ale ultimei sale iubite, Dora Dymant.
Post-mortem, opera sa literară, rămasă în cea mai mare parte inedită, a fost publicată de poetul Max Brod, prietenul şi legatarul său testamentar, cel care nu a dus la îndeplinire rugămintea lui Kafka să ardă manuscrisele.

[modifică] Opera literară

Concepţia sa de viaţă, influenţată de filozofia lui Kierkegaard, îşi găseşte expresia într-o modalitate artistică originală, în care elemente de suprarealism se îmbină cu o formă de exprimare proprie expresionismului. Prezentând strivirea personalităţii în societate, Kafka înfăţişează destinul fără perspectivă al omului într-o viziune halucinantă, grotescă, impregnată de anxietate. Romanele şi nuvelele sale exprimă fie sentimentul tragic, împins la paroxism, al individului expus presiunii destructive al unui monstruos aparat birocratic (Procesul, 1925; Colonia penitenciară, 1919), fie imposibilitatea omului de a descifra sensul existenţei sale civice (Castelul, 1926), fie dezintegrarea relaţiilor interumane (Metamorfoză, 1915). Impresia de coşmar şi tensiunea dramatică, specifice scrierilor lui Kafka, sunt sugerate prin suprapunerea logicului cu absurdul, într-o formă parabolică, obsesivă. Kafka a exercitat o puternică influenţă asupra literaturii contemporane.

[modifică] Opere publicate în timpul vieţii

  • Opinie (Betrachtung), 1913
  • Verdictul (Das Urteil), 1913
  • Fochistul (Der Heizer), 1913
  • Metamorfoza (Die Verwandlung), 1915
  • Colonia penitenciară (In der Strafkolonie), 1919
  • Un medic de ţară (Ein Landarzt), 1919
  • Prima durere (Erstes Leid), 1921

[modifică] Opere publicate postum

  • Procesul (Der Prozess), 1925
  • Castelul (Das Schloß), 1926
  • America (Amerika), 1927
  • La construirea zidului chinezesc (Beim Bau der chinesischen Mauer), 1931
  • Scrisori către Felice (Briefe an Felice)
  • Scrisori către Milena (Briefe an Milena)
  • Jurnal (Tagebücher)

[modifică] O selecţie din opera lui Franz Kafka

[modifică] Povestiri

  • Descrierea unei lupte (Beschreibung eines Kampfes – (1904)-(1905)), roman neterminat
  • Pregătiri pentru o nuntă la ţară (Hochzeitsvorbereitungen auf dem Lande – (1907)-(1908)), roman neterminat
  • Verdictul (Das Urteil - September 22-23, (1912))
  • Colonia penitenciară (In der Strafkolonie - October (1914))
  • Un învăţător de ţară (Cârtiţa uriaşă) (Der Dorfschullehrer or Der Riesenmaulwurf – (1914)-(1915))
  • Blumfeld, un burlac mai bătrâior (Blumfeld, ein älterer Junggeselle – (1915)
  • Paznicul criptei (Der Gruftwächter - 1916-( 1917), singura piesă de teatru scrisă vreodată de Kafka, de asemenea nefinalizată
  • Un doctor de ţară (Ein Landarzt – (1917)
  • Vânătorul Gracchus (Der Jäger Gracchus – (1917)
  • Marele zid chinezesc (Beim Bau der Chinesischen Mauer – (1917)
  • Un raport în faţa unei Academii (Ein Bericht für eine Akademie – (1917)
  • Refuzul (Die Abweisung – (1920)
  • Un artist al foamei (Ein Hungerkünstler – (1922)
  • Investigaţiile unui câine (Forschungen eines Hundes – (1922)
  • O femeie mică (Eine kleine Frau - (1923)
  • Vizuina (Der Bau – (1923)-(1924)
  • Josephine cântăreaţa, sau poporul şoarecilor (Josephine, die Sängerin, oder Das Volk der Mäuse – (1924)

[modifică] Nuvele

  • Metamorfoza (Die Verwandlung – noiembrie-decembrie (1915)

[modifică] Romane

  • Procesul (Der Prozeß – (1925)
  • Castelul (Das Schloß – (1926)
  • America (Amerika – (1927)

[modifică] Memorialistică

  • Jurnalul (caietele in-cvarto)
  • Caietele albastre (in-octavo)

[modifică] Corespondenţă

  • Scrisoarea către tată
  • Scrisori către Felice
  • Scrisori către Ottla
  • Scrisori către Milena
  • Scrisori către familie, prieteni, editori

[modifică] Ediţii în limba română

  • America, traducere de T. Simion Pop şi Erika Voiculescu, Bucureşti, Editura Univers, 1970 (reeditări: RAO Internaţional, 1995, 2006; Leda, 2005)
  • Castelul, traducere de Mariana Şora, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1968 (reed.: RAO Internaţional, 1995, 2006; Prietenii Cărţii, 1996; Leda, 2004)
  • Colonia penitenciară, traducere de Mihai Izbăşescu, Iaşi, Editura Moldova, 1991
  • Corespondenţă, traducere de Radu Gabriel Pârvu, vol. I-III, Bucureşti, RAO International, 2005-2008
  • Jurnal, traducere de Radu Gabriel Pârvu, Bucureşti, RAO Internaţional, 2002 (reed.: 2006)
  • Metamorfoza, povestiri, traducere de Mihai Izbăşescu, Bucureşti, Editura Leda, 2005
  • Opera antumă, povestiri, ediţie îngrijită de Radu Gabriel Pârvu, Bucureşti, RAO Internaţional, 1996
  • Opere complete, traducere de Mircea Ivănescu, vol. I, Proză scurtă; vol. II, Proză scurtă postumă; vol. III, Jurnal; vol. IV, Scrisori; vol. V, Scrisori către Felice şi corespondenţă din perioada logodnei, Bucureşti, Editura Univers, 1996-1999
  • Pagini de jurnal şi corespondenţă, traducere de Mircea Ivănescu şi Al. Alexandru Şahighian, Bucureşti, Edituira Univers, 1984
  • Procesul, traducere de Gellu Naum, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1965 (reed.: Apollo & Oltenia, 1993; RAO Internaţional, 1994, 2007; Historia, 2007)
  • Scrieri postume şi fragmente, ediţie îngrijită de Radu Gabriel Pârvu, vol. I-II, Bucureşti, RAO Internaţional, 1998
  • Verdictul şi alte povestiri, traducere de Mihai Izbăşescu, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1969

[modifică] Bibliografie

[modifică] Biografii. Monografii

  • Max Brod, Franz Kafka. Eine Biographie. Erinnerungen und Dokumente, Prague, Heinrich Mercy Sohn Verlag, 1937
  • Max Brod, ‎Franz Kafka. Souvenirs et documents, traduit de l'allemand par Hélène Zylberberg, ‎Paris, Gallimard, „Leurs Figures”, 1945; Gallimard, „Folio”, 1991
  • Max Brod, Franz Kafka. A Biography. Memories and Recollections, New York, Shocken, 1956
  • Gilles Deleuze & Felix Guattari. Kafka: Toward a Minor Literature (Theory and History of Literature, Vol 30), Minneapolis, University of Minnesota, 1986
  • Martin Greenberg, The terror of art: Kafka and modern literature, New York, Basic Books, 1968
  • Ernst Pawel, The Nightmare of Reason: A Life of Franz Kafka, New York, Vintage Books, 1985
  • Maurice Blanchot, De Kafka à Kafka, Paris, Gallimard, coll. „Idées”, 1981
  • Arnaud Villani, Kafka: l'ouverture de l'existant, Paris, Belin, 1984
  • Marthe Robert, Seul comme Franz Kafka, Paris, Calmann-Lévy, 1985
  • Claude David, Franz Kafka, Paris, Fayard, 1988

[modifică] Monografii critice în limba română

  • Radu Enescu, Franz Kafka, monografie, Editura pentru Literatură Universală, 1968, ediţia a II-a, Aion, 2006
  • Iulian Băicuş, Esenţa înfricoşătoare a lui Franz Kafka, Editura Universităţii din Bucureşti, 2006

[modifică] Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Franz Kafka


Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Franz_Kafka
Unelte personale