Depresie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pictură de Ferdinand Hodler (1892).

Depresia clinică este o stare mentală de tristețe/amărăciune care persistă pe perioade îndelungate.

Simptome care durează mai mult de două săptămâni și de o severitate care începe să împiedice desfășurarea normală a activităților zilnice deja semnifică depresie clinică.

Se presupune că doar o mică parte din cei care suferă de depresie ajung să conștientizeze această afecțiune și să se supună tratamentului corespunzător. Motivele sunt frica de stigmatizare socială, orgoliul personal și ignoranța.

Spre deosebire de credința populară, chiar și cazurile de depresie severă pot fi tratate medical și vindecate.

Se estimează că în anul 2020 depresia va deveni a doua cauză de dizabilitate la nivel mondial, după afecțiunile cardiovasculare. În prezent, boala afectează aproximativ 121 milioane de oameni pe glob. În România, a fost depistată o creștere semnificativă a episodului depresiv major odată cu vârsta, de la 2,1% – 2,6% (18-49 ani) la 4,4% – 5,2 % (peste 50 de ani) cu un ritm de creștere de 1,2 puncte procentuale pentru fiecare grupă de vârstă (50-64 ani și peste 65 de ani).[1]

Simptome[modificare | modificare sursă]

  • sentimente de anxietate sau de îngrijorare fără un motiv evident;
  • sentimentul de a fi copleșit (chiar de activități obișnuite);
  • lipsa apetitului cu scădere în greutate, dar sunt și pacienți care au creșterea poftei de mâncare;
  • insomnie, dar și creșterea duratei de somn;
  • plâns facil;
  • toleranță scăzută la frustrare.
  • Stare depresivă
  • Pierderea interesului pentru activități care înainte produceau plăcere
  • Incapabilitate de a mai simți emoții
  • Frică
  • Auto-învinovățire
  • Auto-compătimire
  • Sentiment de neajutorare
  • Stimă de sine scăzută
  • Gânduri despre moarte și/sau suicid
  • Oboseală fizică și/sau mentală

Cine are risc sa faca depresie?[modificare | modificare sursă]

Au risc de a face depresie urmatoarele categorii de persoane:

  • Care au avut episoade depresive anterior
  • Care au avut sau au tulburare depresivă in familie la frați/surori sau părinți
  • Femeile mai frecvent decat barbatii
  • Cu varsta mai mică de 40 ani
  • Perioada de după nastere
  • Cu alte boli -Parkinson, diabet, cardiopatie ischemică, cancer
  • Care consuma unele medicamente - diureticele tiazidice, digitală, metildopa, cicloserina, hormoni anticonceptionale orale sau steroizi anabolizanți, antiinflamatoare nesteroidiene
  • Mai multe studii științifice [2][3][4][5][6][7] au descoperit corelații statistice între anumite pesticide agricole și depresia
  • Sunt singure sau fără susținere din partea familiei
  • Au evenimente stresante sau mediu familial/social/profesional stresant
  • Consuma substanțe psihoactive

Statistici[modificare | modificare sursă]

Depresia face parte din cele mai frecvente tulburări psihice care afectează un segment tot mai mare al populației la nivel mondial și, de cele mai multe ori, este factorul principal al sinuciderilor[8].

La nivel global, se estima că depresia afecta aproximativ 121 de milioane de oameni în 2011.[8] În Europa se estimează că 50 de milioane de persoane suferă de această boală.[8]

În anul 2009, piața antidepresivelor la nivel mondial era estimată la 2 miliarde euro, iar în România la 22 milioane euro.[9]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Depresia este mai frecventă decât diabetul, stabilește primul studiu de specialitate realizat în România
  2. ^ Psychiatric disorders among Egyptian pesticide applicators and formulators.By Amr MM, Halim ZS, Moussa SS. In Environ Res. 1997;73(1-2):193-9. Lien vers PubMed
  3. ^ Depression and pesticide exposures among private pesticide applicators enrolled in the Agricultural Health Study. By Beseler CL, Stallones L, Hoppin JA, Alavanja MC, Blair A, Keefe T, Kamel F. In: Environ Health Perspect. 2008 Dec; 116(12):1713-9.Lien vers PubMed
  4. ^ A cohort study of pesticide poisoning and depression in Colorado farm residents. By Beseler CL, Stallones L. In Ann Epidemiol. 2008 Oct; 18(10):768-74.Lien vers PubMed
  5. ^ Mood disorders hospitalizations, suicide attempts, and suicide mortality among agricultural workers and residents in an area with intensive use of pesticides in Brazil. By Meyer A, Koifman S, Koifman RJ, Moreira JC, de Rezende Chrisman J, Abreu-Villaca Y. In J Toxicol Environ Health A. 2010; 73(13-14):866-77. Lien vers PubMed
  6. ^ Suicide and potential occupational exposure to pesticides, Colorado 1990-1999 , By Stallones L. In J Agromedicine. 2006; 11(3-4):107-12. Lien vers PubMed
  7. ^ {{{2}}} By Parrón T, Hernández AF, Villanueva E. In Forensic Sci Int. 1996 May 17; 79(1):53-63. Lien vers PubMed
  8. ^ a b c Cum și de ce se sinucid românii, 28 iunie 2011, Aura Costache, adevarul.ro, accesat la 28 iunie 2011
  9. ^ Recesiunea ar putea relansa piata de medicamente antidepresive, un business de peste 20 de milioane de euro anual, 10 septembrie 2009, Ioana David, Ziarul financiar, accesat la 21 octombrie 2014

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]