Pornografie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pictură de Édouard-Henri Avril

Pornografie este un termen care desemnează o lucrare artistică, precum o scriere, un desen, o fotografie sau o gravură, care prezintă scene explicite destinate a fi comunicate publicului[1] cu scopul excitării și satisfacerii sexuale a publicului.

Etimologia[modificare | modificare sursă]

Cuvântul pornografie derivă din limba greacă πορνογράφος / pornografos având înțelesul de a scrie despre prostituate, fiind la rândul său compus din πόρνη /pórnê, cu înțelesul de prostituată și γράφω /gráfô, cu înțelesul de a picta, a scrie, a descrie. Cuvântul grec πόρνη /pórnê la rândul său provine dintr-un cuvânt Indo-European cu înțelesul a vinde, făcând referire directă la faptul că prostituatele pun în vânzare trupul lor.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Venus din Willendorf

S-ar putea spune ca pornografia e la fel de veche precum pământul. În timpuri preistorice se desenau sau se făceau statui cu caracteristice sexuale exagerate: sâni enormi precum Venus din paleolitic sau membre proeminente. Dar în acea epocă intenția acestor reprezentări nu era să excite sexual, ci să ceară fertilitate și recolte bune.

În India există temple hinduse clădite cu mai mult de 2500 de ani în urmă, care au cu decorațiuni în relief sau sculpturi ce arată perechi în momentul copulării. În China s-au descoperit desene și gravuri din epoca dinastiei Chin cu reprezentări din actul sexual. În ruinele cetăților grecești s-au găsit căni cu desene de perechi în momentul actului sexual. S-au găsit de la căni până la ziduri și texte cu o clară intenție erotică.

Farfurie din Grecia antică

Ruinele cetății Pompei, în sudul Italiei, îngropată de o erupție vulcanică din anul 78 după Hristos, sunt ca o capsulă a timpului, care a permis contemporanilor să afla cum se distrau romanii. Resturile principalului bordel al orașului arată numeroase scene de sex.

Apariția creștinismului a transformat manifestările grafice ale sexualității întru-n tabu, dar fără ca acestea să dispară cu totul. Ele au reapărut în timpul Renașterii sub o formă deschisă sau disimulată. Sculptura pe care a făcut-o Bernini reprezentând-o pe Tereza de Ávila o înfățișează pe aceasta într-o poziție pe care mulți o interpretează ca un extaz orgasmic. În concret, extazul mistic se consideră echivalentul spiritual al orgasmului fizic.

Pornografia, așa cum este cunoscută în ziua de azi, a apărut o dată cu apariția fotografiei. După puțini ani după ce Daguerre a inventat dagherotipia se făceau deja primele fotografii de nuduri și primele fotografii de perechi în momentul actului sexual. În Marea Britanie există o fotografie făcută în jurul anului 1890 care arată o femeie făcând felație unui bărbat, ceea ce ar fi prima fotografie pornografică dintr-o țară anglo-saxonă. Inventarea cinematografului a mărit producerea pornografiei, mai ales după al Doilea Război Mondial în Statele Unitele așa-numita revoluție sexuală a anilor 60 a permis ca tema sexualității să se discute mai deschis. O consecință indirectă a acestor schimbări sociale a fost creșterea producției grafice a materialului cu conținut erotic.

Impact social[modificare | modificare sursă]

Liberalizarea pornografiei nu a dus la creșterea numărului de violuri, ci dimpotrivă, rata violurilor a scăzut după liberalizarea pornografiei.[2][3][4][5][6][7][8]

Argumente conservatoare[modificare | modificare sursă]

Argumente conservatoare susținând cenzurarea materialelor de tip pornografic s-au asociat cu ideea că pornografia este „un material cu conținut explicit sexual, menit a trezi în consumatori un ecou sexual care este dăunător într-un anumit fel”.[9]

Viziunea liberală[modificare | modificare sursă]

Ca o reacție împotriva acestor tipuri de argumente, liberali precum John Stuart Mill,[10] au susținut că cenzura de acest tip este un pericol la adresa libertății de exprimare a indivizilor.[11]

Liberalii consideră că pericolul cenzurării constă în dificultatea de a formula o definiție exactă a pornografiei, ceea ce ar duce la o pantă alunecoasă în ceea ce privește interzicerea diferitelor materiale.

Liberalism și feminism[modificare | modificare sursă]

Dezbaterea actuală se desfășoară între mișcarea liberală și o anumită parte din cea feministă, unele feministe considerând că pornografia este un afront adus demnității unei femei și că ar trebui interzisă prin lege.[12] Există și feministe care sunt de acord cu pornografia.[13]

Industria pornografică[modificare | modificare sursă]

Din totalitatea site-urilor care există pe internet, 12% să fie cu caracter pornografic[14]. În fiecare secundă, aproape 30.000 de utilizatori se uită la imagini cu caracter pornografic pe internet[14]. În Statele Unite, există 40 de milioane de utilizatori care consumă cu regularitate conținut pornografic, iar ca venituri, un dolar din doi generat de industrie este cheltuit de un american[14]. Unul din 3 americani care se uită la imagini porno este femeie[14].

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ DEXonline: pornografie
  2. ^ Pornography, Sex Crime, and Public Policy by Berl Kutchinsky.
  3. ^ Kutchinsky, Berl (Summer 1973). „The Effect of Easy Availability of Pornography on the Incidence of Sex Crimes: The Danish Experience”. Journal of Social Issues 29 (3): 163-181. doi:10.1111/j.1540-4560.1973.tb00094.x. http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1540-4560.1973.tb00094.x/abstract. Accesat la 31 martie 2014. 
  4. ^ Diamond, Milton (September-October 2009). „Pornography, public acceptance and sex related crime: A review”. International Journal of Law and Psychiatry 32 (5): 304–314. doi:10.1016/j.ijlp.2009.06.004. http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0160252709000715. Accesat la 31 martie 2014. 
  5. ^ Pornography and Sexual Representation: A Reference Guide, Volume 3 (book) by Joseph W. Slade.
  6. ^ Studies on Pornography and Sex Crimes in Denmark (1970) by Berl Kutchinsky.
  7. ^ Kendall, Todd D. (1 iulie 2007). „Pornography, rape and the internet. http://www.yapaka.be/sites/yapaka.be/files/actualite/pornography-rape-and-the-internet.pdf. Accesat la 30 martie 2014. 
  8. ^ D'Amato, Anthony (23 iunie 2006). „Porn Up, Rape Down. http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=913013. Accesat la 19 decembrie 2006. 
  9. ^ Stanford Encyclopedia of Philosophy Pornography and Censorship.
  10. ^ Emil Socaciu, John Stuart Mill.
  11. ^ Argumentul se regăsește în lucrarea "Despre libertate".
  12. ^ Amalia Popeangă Feminismul, în Cadran Politic nr. 12, accesat pe data de 13.01.2007
  13. ^ A Feminist Defense of Pornography Wendy McElroy.
  14. ^ a b c d Surprinzător: industria porno face 3.000 de dolari pe secundă, 7 August 2011, capital.ro, accesat la 8 august 2011

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Pornografie

Legături externe[modificare | modificare sursă]