Laringe

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Laringele sau organul fonaţiei este un organ al aparatului respirator al mamiferelor, situat în partea anterioară a gâtului, în partea superioară a traheii, care realizează legătura între faringe şi trahee, şi în care sunt situate coardele vocale.

Cuprins 1 Funcţii 1.1 Funcţia respiratorie 1.2 Funcţia fonatorie 2 Structură 3 Afecţiuni ale laringelui 4 Mai vezi şi 5 Legături externe

[modifică] Funcţii

[modifică] Funcţia respiratorie

Laringele este un conduct aerian prin care se realizează circulaţia aerului între faringe spre trahee în timpul respiraţiei (dinspre faringe spre trahee în inspir şi invers în expir)

[modifică] Funcţia fonatorie

În laringe sunt situate coardele vocale, a căror vibraţie în timpul expirului face posibilă fonaţia.

[modifică] Structură

Laringele este un organ musculo+cartilaginoe în formă de trunchi de piramidă triunghiulară, având baza în sus. Este format din:

• 3 cartilaje neperechi: cricoid, epiglotă, si tiroid;
• 3 cartilaje perechi: aritenoide, corniculate si cuneiforme;
• muşchii: cricotenoid, cricotenoid posterior, tiroaritenoid.

[modifică] Afecţiuni ale laringelui

• Laringită

[modifică] Mai vezi şi

[modifică] Legături externe

modifică Aparatul respirator uman
Căi respiratorii superioare:
Nas - Cavitatea nazală - Faringe
Căi respiratorii inferioare:
Laringe
Arbore bronşic:
Pulmon- Trahei - Bronhii - Bronhiolă - Alveole - Mediastinul - Pleură -