Mesia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru alte sensuri, vedeți Mesia (dezambiguizare).

Mesia sau Messia este un personaj în iudaism, creștinism și islam. Acesta trebuie să fie ultimul urmaș pe tronul lui David. „Mesia” vine din limbile semitice: în ebraică משיח Mashiakh, în arabă مَسيح Masīh, însemnând „uns”. Acest cuvânt a fost tradus în greacă Χριστός, iar în latină CHRISTUS, transcris românește Hristos sau Cristos.

În iudaism[modificare | modificare sursă]

În iudaismul clasic[modificare | modificare sursă]

Tora (Pentateuhul) nu conține cuvântul Mesia.[1] Termenul evreiesc moshiach se referea la preoți evrei, la profeți și la regi, care erau unși când erau consacrați în funcțiile respective.[2] De exemplu Cirus, regele Persiei, este numit în Biblie „unsul lui Dumnezeu” (Isaia 45:1). Mai departe sunt numiți unși regele Solomon (Imparati 1:39), preoții evrei (Levitic 4:3), profetul Isaia (Isaia 61:1), Templul evreiesc și ustensilele lui (Exod 40:9-11), pâinea nedospită (Numeri 6:15), unși conform ritualului de ungere a lui Saul (Samuel 10:1).

Totuși conceptul de Mesia eliberator este foarte important pentru iudaism, Talmudul afirmând: „Lumea a fost creată... doar de dragul lui Mesia”.[3] Evreii îl așteptau pe Mesia să-i elibereze de sub jugul ocupației străine, el fiind fie un conducător politico-militar din neamul lui David fie un personaj divin venit din ceruri.[4] În orice caz evreii nu așteptau deloc un Mesia crucificat ca un infractor de rând, un Mesia care a suferit și a fost învins de trupele străine de ocupație.[4] De aceea, pentru evrei era complet ridicolă și chiar o blasfemie ideea că Isus ar fi fost Mesia,[4] lucru pe care îl admite însuși apostolul Pavel (Corinteni 1:23).

„Evreii care îl așteptau pe Mesia erau convinși că el va fi un personaj măreț și dinamic care va executa voința lui Dumnezeu aici pe pământ, cum ar fi să-i înlăture de la putere pe inamicii lui Dumnezeu într-un măreț tur de forță. A fost Isus așa? El a fost tocmai pe dos — mai degrabă decât să fie un războinic puternic care să alunge romanii din Țara Făgăduită, Isus a fost un predicator itinerant care s-a nimerit să încalce legea și a fost torturat și crucificat cu duritate de către dușmanii lui Dumnezeu. El s-a aflat cel mai departe de a fi Mesia.

Încerc să exemplific studenților mei reacția instinctivă a celor mai mulți evrei din primul secol cărora li se spunea că Isus a fost Mesia. Închipuiți-vă că cineva v-ar spune că David Koresh a fost atotputernicul Fiu al lui Dumnezeu, Mântuitorul lumii. David Koresh? Individul din Waco care a fost omorât de FBI? Da, el este Domnul universului! Mă-ndoiesc.[5]
Bart D. Ehrman, The lost Gospel of Judas Iscariot: a new look at betrayer and betrayed

În iudaismul liberal[modificare | modificare sursă]

În habad (parte din hasidism)[modificare | modificare sursă]

Mulți evrei din toată lumea consideră că liderul mișcării hasidice Chabad-Lubavitch este Mesia și va fi revelat cât de curând.

În neo-șabetaianism[modificare | modificare sursă]

În neo-șabetaianism sunt șase Mesii: Șabetai Țvi, Nathan de Gaza, Iacob (Yakov Leib) Frank, Sri Ramakrishna, Carl Gustav Jung și Lawrence G. Corey (Reb Yakov Leib HaKohain - YaLHaK).[6]

În iudaismul mesianic[modificare | modificare sursă]

„Iudaism mesianic” înseamnă de fapt creștinism, conform unei decizii a Curții Supreme a Israelului.[7] Vezi prin urmare mai jos.

În creștinism[modificare | modificare sursă]

În creștinismul tradițional Mesia este Isus Hristos (Matei 16:13-20, Ioan 1:17), cuvântul grecesc Hristos (în românește Unsul) fiind traducerea cuvântului ebraic Mesia (Ioan 1:41).

Pentru Davidieni[modificare | modificare sursă]

Pentru Davidieni Mesia este David Koresh.

Pentru Mișcarea Graalului[modificare | modificare sursă]

Pentru adepții Mișcării Graalului Mesia este Abd-ru-shin (Oskar Ernst Bernhardt).[8][9][10][11][12][13][14][15]

Pentru antroposofi[modificare | modificare sursă]

Pentru antroposofi Mesia a constat din cei doi copii Isus, unul dintr ei fiind reîncarnarea lui Buddha (copilul Isus pe linie natanică), iar celălalt a lui Zoroastru (copilul Isus pe linie solomonică, copil care a murit înaintea celui natanic).[16] Conform lui Rudolf Steiner, Eul copilului Isus solomonic a părăsit corpul acestuia, în momentul în care „Eul suprem” a intrat în corpul copilului Isus solomonic, vechiul său Eu unindu-se cu corpul eteric al copilului solomonic decedat, combinație care s-a reîncarnat într-un nou copil.[16]

În islam[modificare | modificare sursă]

În anumite curente din islam corespondentul aproximativ al lui Mesia este Mahdi. Mai precis, în Coran Isa (Isus) este numit Mesia și se va reîntoarce drept ajutor al lui Mahdi.[17][18][19]

Alte religii avraamice[modificare | modificare sursă]

În Biserica Unificării[modificare | modificare sursă]

În Biserica Unificării Mesia este reverendul Sun Myung Moon.

Pentru Mișcarea Rastafari[modificare | modificare sursă]

Pentru Mișcarea Rastafari Mesia este Haile Selassie I al Etiopiei. El a fost creștin ortodox și a negat că ar fi Mesia.

Pentru Bahá'í[modificare | modificare sursă]

Pentru Bahá'í, Mesia este Bahá'u'lláh.

Pentru teosofii clasici[modificare | modificare sursă]

Pentru teosofii clasici Mesia a fost Jiddu Krishnamurti. El a fost identificat de fruntașii teosofiei ca Mesia (mai precis Domnul Maitreya, care este corespondentul extrem-oriental pentru Mesia), în timp ce era doar un copil. La maturitate el a negat că ar fi Mesia și a cerut dizolvarea organizației creată în jurul lui pe post de Mesia.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Căutare după cuvântul Mesia și Căutare după cuvântul Unsul Biblegateway.com
  2. ^ McConville, J. Gordon (). Satterthwaite, Philip E.; Hess, Richard S.; Wenham, Gordon, ed. The Lord's Anointed: Interpretation of Old Testament Messianic Texts. Wipf and Stock Publishers. p. 9. ISBN 978-1-7252-3092-7. Accesat în . 
  3. ^ Talmudul babilonian: Sanhedrin 98.
  4. ^ a b c Bart D. Ehrman, MDiv, PhD. Historical Jesus. 'Afterlife of Jesus.' The Teaching Company, 2000, Lecture 23.
  5. ^ Ehrman, Bart (). „Jesus, Judas, and the Twelve in the Gospel of Judas”. The lost Gospel of Judas Iscariot: a new look at betrayer and betrayed (în engleză). New York: Oxford University Press. p. 124. ISBN 978-0-19-531460-1. Accesat în . This is because — as I indicated in an earlier chapter — Jews who were expecting a messiah were certain that he would be a great and dynamic figure who would execute God's will here on earth, such as by overthrowing God's enemies in a mighty act of power. And was Jesus like this? Quite the opposite — rather than being a powerful warrior who drove the Romans out of the Promised Land, Jesus was an itinerant preacher who had gotten on the wrong side of the law and been unceremoniously tortured and crucified by the enemies of God. He was the furthest thing imaginable from a messiah. I try to illustrate to my students the kind of gut reaction most first-century Jews had to this claim that Jesus was the messiah. Imagine that someone were to tell you that David Koresh was the almighty Son of God, the Savior of the world. David Koresh? The guy at Waco who was killed by the FBI? Yup: he's the Lord of the universe! Yeah, right. 
  6. ^ Donmeh West - The Neo-Sabbatian Collective of the Internet
  7. ^ Berman, Daphna (). „Aliyah with a cat, a dog and Jesus” (în engleză). Haaretz. Arhivat din original la . Accesat în . In rejecting their petition, Supreme Court Justice Menachem Elon cited their belief in Jesus. ‘In the last two thousand years of history…the Jewish people have decided that messianic Jews do not belong to the Jewish nation…and have no right to force themselves on it,’ he wrote, concluding that ‘those who believe in Jesus, are, in fact Christians.’ 
  8. ^ Bryan R. Wilson (). The Noble Savages: The Primitive Origins of Charisma and Its Contemporary Survival (în engleză). University of California Press. p. 114. ISBN 978-0-520-02815-9. ... but their prominence and relative success when compared with such figures as Louwrens van Voorthuizen (Lou) in Holland, Georges Roux in France, and Oskar Ernst Bernhardt in Germany and Austria, all of whom claimed to be the messiah—is striking. 
  9. ^ Massimo Introvigne (). Peter Clarke, ed. Encyclopedia of New Religious Movements (în engleză). Routledge. p. 244. ISBN 978-1-134-49970-0. A complicated esoteric work, which includes a history of the universe partially derived from the Theosophical Society (see Theosophy), and hinting at Berhnardt’s own messianic role, it found interested readers within the esoteric milieu (see Esoteric Movements). 
  10. ^ Vojtisek, Zdenek (februarie 2006). „Millennial Expectations in the Grail Movement” (PDF). Nova Religio: The Journal of Alternative and Emergent Religions (în engleză). University of California Press. 9 (3): 61–79. doi:10.1525/nr.2006.9.3.061. ISSN 1541-8480. JSTOR 10.1525/nr.2006.9.3.061. OCLC 50633713. Accesat în . In order to calm the public and hide his messianic claims, in 1937 Bernhardt ordered that the “Conclusion” be cut out of all unsold In the Light of Truth books. ... Four lectures and the “Conclusion” published in 1931 are omitted in the authorized postwar version. The reason for dropping three of the lectures is probably the same as the reason for omitting the “Conclusion” in 1937: they were too explicit in pointing to Bernhardt (Abd-ru-shin) as the Messiah. Of the omitted lectures, the fourth was probably unacceptable after the war due to ideas that might be considered racist.28 
  11. ^ Kürti, László (aprilie 2001). „Psychic Phenomena, Neoshamanism, and the Cultic Milieu in Hungary”. Nova Religio: The Journal of Alternative and Emergent Religions (în engleză). University of California Press. 4 (1): 322–350. doi:10.1525/nr.2001.4.2.322. ISSN 1541-8480. JSTOR 10.1525/nr.2001.4.2.322. OCLC 50633713. Cultic milieu books, long familiar to Westerners, are being translated into Hungarian and sold in legitimate bookstores. The latest examples are Akashic Records by Victor Charon and The Message of the Grail by Abd-Ru-Shin [Oskar Ernst Bernhardt (1875-1941)]. Both are fashionable books involving esoteric worldviews with messianic claims, and both are widely distributed on the Hungarian publishing market. 
  12. ^ « Etwa seit 1923 spürte O. E. Bernhardt seinen besonderen religiösen Auftrag. Er betrachtete sich selbst als Gottesgesandten und als den verheißenen "Menschensohn", der das unvollkommene Werk des "Gottessohnes" Jesus Christus vollenden sollte. 1924 ließ er sich scheiden und begann wenig später mit der Veröffentlichung von Abhandlungen in der von ihm herausgegebenen Zeitschrift "Gralsblätter". Dabei nannte er sich "Abd-ru-shin". » (Plagge 2003: 120-122).
  13. ^ « Abd-ru-shin (= Oskar Ernst Bernhardt; 1875-1941), ein Deutscher, sah das Werk Jesu Christi als gescheitert an und verkündigte sich selbst als den „wahren Christus“, welcher der Menschheit die rettende „Gralsbotschaft“ übermittelt. » (Gassmann 1999).
  14. ^ Introvigne, Massimo; Cardini, Franco; Montesano, Marina (). Il Santo Graal (în italiană). Giunti Editore. p. 142. ISBN 978-88-09-21274-9. Lo stesso Abd-Ru-Shin ha un ruolo messianico, su cui il movimento preferisce mantenere oggi una certa discrezione pubblica (anche se per i fedeli Abd-Ru-Shin altri non è che l’incarnazione di Parsifal). 
  15. ^ « Das dreibändige 1926 erschiene Werk Im Lichte der Wahrheit – Gralsbotschaft von Abd-ru-shin ist eine Sammlung von 168 Vorträgen und enthält die Hauptgedanken des Mannes, der sich als „Menschensohn“82 verstand und in einer Pyramide auf dem Tiroler Vomperberg begraben ließ. » Diemling (2012: 153).
  16. ^ a b Rudolf Steiner, Evanghelia după Luca Conferința a VII-a.
  17. ^ Tamara Sonn, A Brief History of Islam (2004), p. 209
  18. ^ Malcom Clark, Islam voor Dummies, , edit. Addison Wesley (2004) ISBN 90-430-0845-1, p. 294.
  19. ^ Isa în: Inge Arends e.a., Islam, Personen en begrippen van A tot Z, Het Spectrum B.V. (2000) ISBN 90-274-6529-0, p. 75.