Pădure

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol sau această secţiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteţi ajuta găsind susţinere bibliografică pentru conţinutul paginii.

Pădurea este o suprafaţă mare de teren pe care cresc în stare sălbatică specii de arbori şi arbuşi, specii de plante erbacee, muşchi, dar şi diferite specii de animale.

Cuprins

1 Ecosistemul unei păduri
2 Ecosistemul unei păduri de stejar
- 2.1 Fauna şi vegetaţia pădurilor de stejar
3 Ecosistemul unei păduri de fag
- 3.1 Fauna şi vegetaţia pădurilor de fag
4 Ecosistemul unei păduri de molid
- 4.1 Fauna şi vegetaţia pădurilor de molid
5 Imagini
- 5.1 Vezi şi

[modifică] Ecosistemul unei păduri

Mediul de viaţă se caracterizează prin diferiţi factori naturali. Cei lipsiţi de viaţă se numesc factori abiotici, iar vieţuitoarele sau produşiii acestora se numesc factori biotici.

Comunitatea de populaţii (plante, animale, microorganisme) caracteristice unui biotop aflate în relaţii interspecifice se numeşte biocenoză.

Unitatea structurală şi funcţională care se stabileşte între un biotop şi o biocenoză constituie un ecosistem.

[modifică] Ecosistemul unei păduri de stejar

Pădurile de stejar se întind în zonele cu altitudine de pâna la 700-800 m. În zonele de câmpie, aceste păduri sunt formate din stejar brumăriu şi stejar pufos. În zonele joase, ele sunt formate din stejar în amestec cu cer sau gârniţă (rude cu stejarul). În zona dealurilor înalte se întâlneşte gorunul care formează păduri întinse numai de gorun (numite gorunete) sau în amestec cu alte specii de foioase.

[modifică] Fauna şi vegetaţia pădurilor de stejar

Fauna: rădaşcă, arici, salamandră, cuc, căprioară etc.
Vegetaţia: ghiocel, porumbar etc.
Caracteristici ale biotopului:

-soluri: brune şi brun-roşcate de pădure;
-temperatura medie anuală în jur de 10 °C;
-lumina care ajunge până la suprafaţa solului, filtrată printre coroanele arborilor; de aceea există numeroase plante erbacee şi arbuşti.

Componente ale biocenozei:

-arbori : carpen, ulm, tei, frasin, paltin de câmpie, arţar, cireş sălbatic;
-arbuşti: maceş, păducel, soc, lemn câinesc, corn, porumbar, gherghinar;
-plante erbacee: golomăţ, păiuş etc.
-animale nevertebrate: viermi, păianjeni, melci, insecte, etc.
-animale vertebrate: broască brună, brotăcel, şopârlă, şarpe, cuc, lup, vulpe, etc

[modifică] Ecosistemul unei păduri de fag

Pădurile de fag, (numite şi făgete), sunt răspândite în zonele cu altitudini de 600-1300 m. Pădurile de fag se întâlnesc însă şi la altitudini mai mici, pe versanţi umbriţi (400m) sau la altitudini de 1500 m, pe versanţii însoriţi.

[modifică] Fauna şi vegetaţia pădurilor de fag

Pădure de molid

Faună: viezure, veveriţă, râs, mistreţ, cerb, huhurez, etc.
Vegetaţie: alun, ciuperci etc.
Caracteristici ale biotopului:

-soluri: brun-acide, brune de pădure şi soluri podzolice;
-temperatura medie anuală de 6-8 °C;
-precipitaţii abundente 600-700 mm anual;
-lumină slabă

Componente ale biocenozei:

-arbori: fag, mesteacăn, paltin de munte, carpen, ulm de munte, tei, molid, brad;
-arbuşti: alun, muru, corn;
-plante erbacee: ferigă, muşchi, licheni, mierea-ursului, păius;
-animale nevertebrate: insecte (cărăbuş de pădure, croitorul fagului);
-animale vertebrate: ciocanitoare, gaiţă, huhurez, cerb, urs brun, jder, râs, veveriţă, mistreş, pisică salbatică.

[modifică] Ecosistemul unei păduri de molid

Pădurile de molid, (numite şi molidişuri), ocupă regiunile înalte ale munţilor noştri, de la limita superioară a fagului până în zona subalpină. Ele sunt instalate la altitudini de 1200-1800 m. În nordul Carpaţilor, limita inferioară a pădurilor de molid atinge, în unele locuri, 600 m.

[modifică] Fauna şi vegetaţia pădurilor de molid

Fauna: omida molidului, ciocănitoare, piţigoi de brădet, forfecuţă, şoarece vărgat, jder, cocoş de munte, etc.
Caracteristici ale biotopului:

-soluri: podzolice brune;
-temperatura medie anuală de 3-5 °C;
-precipitaţii de 800-1300 mm anual;
-lumina foarte slabă, pădurile sunt întunecoase;
-vânturi, uneori, puternice.

Componente ale biocenozei:

-arbori: molid, zadă, zâmbr, pin, brad, fag, mesteacăn, paltin de pădure, etc.
-arbuşti: afin, merişor, zmeur, coacăz de munte;
-plante erbacee: ciuperci, muşchi, licheni (mătreaţa bradului), ferigă;
-animale nevertebrate: insecte (omidă, viespe ,etc);
-animale vertebrate: şopârlă de munte, năpârcă, piţigoi de brădet, cocoş de munte, ciocănitoare, veveriţă, jder, mierlă, etc.