Zimnicea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Zimnicea
—  Oraș  —
Centrul orașului
Centrul orașului
Stema Zimnicea
Stemă
Zimnicea se află în România
{{{alt}}}
Zimnicea
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 43°39′12″N 25°21′51″E / 43.65333°N 25.36417°E / 43.65333; 25.3641743°39′12″N 25°21′51″E / 43.65333°N 25.36417°E / 43.65333; 25.36417

Țară  România
Județ Teleorman

SIRUTA 151978
Atestare documentară 1385

Guvernare
 - Primar Petre Pârvu (PSD,02004)

Suprafață
 - Total 131,31  km²
Altitudine 48 m.d.m.

Populație (2011)[1] [2]
 - Total 14.058 locuitori
 - Densitate 125 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 15.672 locuitori

Site: http://www.orasulzimnicea.ro/

Poziția localității Zimnicea

Zimnicea este un oraș din județul Teleorman, Muntenia, România, situat în punctul cel mai sudic al țării, fiind port la Dunăre încă din epoca bizantină târzie, menționat în cronici sub numele de Demnitzikos sau Dezimnikos mai târziu.[necesită citare] Are o populație de 14.058 de locuitori (2011).[2]

Istorie[modificare | modificare sursă]

La vest de așezarea actuală a existat cea mai veche cetate geto-dacică cunoscută până acum din Muntenia, ale cărei începuturi sunt estimate in secolul IV î.Hr. Se crede de asemenea că este cetatea despre care scria Arrianus că a fost distrusă de generalul lui Alexandru Macedon, Lisimachos în timpul expediției sale împotriva tribalilor, în anul 335 î.H.

În secolul al XIV-lea, izvoarele istorice atestă că pe locul fostei așezări geto-dacice ființa un sat românesc. Numele orașului este menționat documentar pentru prima dată în anul 1385, în jurnalele de călătorie ale unor pelerini creștini, Peter Sparanou și Ulrich Tennstadt, ce trecuseră Dunărea pe la Sviștov la Zimnicea la întoarcerea lor de la Ierusalim.

În timpul dacilor se numea Zimnidava, devenit în 1385 Dezimnikos.

Alături de Roșiori de Vede, Zimnicea este cea mai mai veche așezare din Sudul României.

Bizantinii l-au numit Demnitzikos, devenit mai târziu Dzimnikes, Deziminkos. Numele bizantin apare în cronici chiar mai vechi, din secolul XII.[3] Orașul a înflorit ca oraș-târg aflat de-a lungul rutelor comerciale care legau Balcanii de Europa Centrală.

În 1457 Vlad Țepeș, a luptat cu Imperiul Otoman de-a lungul Dunării ,trecând și pe la Zimnicea (Dezimnikos).

În 1595 Mihai Viteazul a luptat cu Imperiul Otoman pentru a câștiga independența statului său de-a lungul Dunării și pe la Zimnicea.

În anul 1791 Zimnicea apărea pe hartă cu 116 case.

În 1835 avea 531 de gospodării, fiind al doisprezecelea oraș-târg ca mărime din Valahia, menționat și ca punct vamal și de schimburi comerciale. În anul 1835 Zimnicea număra 2650 locuitori, iar la finele secolului XIX-lea 4500. La 1 iulie 1834 s-a înființat orașul Alexandria, iar o parte dintre orășenii din Zimnicea au plecat în 1834 în orașul liber, nou înființat, Alexandria. Pentru o scurtă perioadă de timp, între 1837-1838, a fost reședința județului Teleorman, însă datorită neînțelegerilor dintre boieri și negustori, a fost înlocuită cu Turnu Măgurele. Din 1860 a devenit punct de vamă.

În timpul războiului de independență (1877 - 1878), a fost sediul de campanie al trupelor rusești care luptau în Bulgaria împotriva Imperiului Otoman. Și tot în timpul războiului de independență a fost reședintă de județ pe o perioada de 3 luni.

În timpul războiului ruso-turc (1877-1878) Marele cneaz Alexei Alexandrovici, unul din fiii țarului Alexandru al II-lea, a fost promovat în funcția de comandant al marinei ruse de pe fluviul Dunărea. La 9 ianuarie 1878, el a fost decorat cu Ordinul Sfântul Gheorghe - gradul patru, pentru conducerea sa "neobosită și eficientă a forțelor navale și a echipamentelor de la 14 iunie 1877 în construcția și întreținerea podurilor și a pontoanelor la Zimnicea, Pietroșani și Nikopol și succesul acestor măsuri în distrugerea forțelor inamice ".

În anul 1901 a fost inaugurată gara orașului.

În primul război mondial, trupele Imperiului German au trecut Dunărea pe la Zimnicea, efectiv distrugând frontul românesc din Muntenia.

În anul 1930 sunt înregistrați 10.879 locuitori.

Cutremurul din 1977 nu a avut efecte devastatoare asupra orașului.[4] Paradoxal însă, mare parte din distrugeri au avut loc după cutremur, prin demolări (fără știrea lui Ceaușescu), autoritățile comuniste locale dorind să creeze aici un oraș nou din temelii, după planurile și stilul urbanistic comunist. O bună parte din banii pentru reconstrucție au fost donați de Germania și Austria. 10 ani mai târziu, noua infrastructură se deteriorase puternic datorită lucrărilor de slabă calitate. Multe clădiri începute acum 20 de ani, au rămas până în ziua de azi neterminate, astfel că zone întregi din Zimnicea sunt încă nelocuite. Capitalele județului Teleorman au fost în timp:

Geografie[modificare | modificare sursă]

Zimnicea se situează în partea de sud a câmpiei Boian, la 40 km de municipiul Alexandria, la granița cu Bulgaria. Dunărea trece la distanță de 2 km de centrul Zimnicei, pe partea stângă a unui vechi braț al fluviului. Orașul Zimnicea – extrema sudică a României, este așezat pe malul stâng al fluviului Dunărea, la 43° 37' 07" latitudine nordică și 25° 23' 32" latitudine estică ( Amnarul statistic al R.S.R., 1957, p. 19 ), având un relief de baltă și luncă ( 4 km ), urmat de câmpie ( 15 km spre nord ), cu o suprafață intravilană de 4,5 km². Are formă dreptunghiulară, cu terenul înclinat de la vest la est, cu baza de la sud spre râul Pasărea și este împărțit în două părți egale de Bulevardul Eroilor ( așa-zisa Strada Gării).

Structura geologică a terenului zimnicean este formată din „soluri de luncă și deltă” (N. Florea), iar în lucrarea „ Raionare pedogeografică a R.P.R.” ( N. Cernescu) se precizează că în „provincia danubio-getică,cu sectorul câmpia Zimnicea predomină cernoziomul, format pe terase acoperite cu depozite leossoide”.

Clima orașului este, în general, temperat continentală, cu veri călduroase (42 °C - iulie 1985) și ierni geroase (-17 °C -26 decembrie 2001). Așadar, contrastele de temperatură sunt destul de mari între vară și iarnă, în zonă interferându-se masele de aer tropical din sud și sud-vest cu cele de aer uscat din est și sud-est. În felul acesta se explică cum, cu oarecare risc, se poate cultiva chiar și smochinul. Postul pluviometric (înființat în 1963), dar și stația meteorologică oferă informații climaterice corecte preluate de numeroase lucrări de specialitate.

Floră și faună[modificare | modificare sursă]

Flora din zonă este caracteristică zonei de stepă și de silvostepă. Pădurile sunt puține, iar arborii predominanți sunt cei de esență moale, cum ar fi sălciile din luncă sau plopii albi.

Dintre plantele sălbatice ale zonei, amintim: păpădia, pirul, pelinul, măzărichea, coada șoricelului, mușețelul, toporașii, vioreaua, volbura, urzica, pătlagina, etc.. Mai pot fi întâlniți frasinii, exemplare de stejar, salcâmul, socul, castanii sălbatici, răchita, etc.. Există și vegetație cultivată cum ar fi: plantațiile de viță-de-vie și grădinile de zarzavat. Fauna din aceasta zonă este adaptată condițiilor de vegetație existentă. Abundă mamiferele rozătoare: popândăul, hârciogul, iepurele, ariciul, cârtița. Mai apar și alte animale salbatice cum ar fi: porcul mistreț, vulpea și în ultimii ani căprioara. Din grupa păsărilor, menționăm: stăncuța, cucuveaua, prepelița, ciocănitoarea pestriță, rândunica, vrabia, cioara, ciocârlia, etc.. Reptilele sunt reprezentate de: șopârla cenușie, gușterul și șarpele de casă. În apele Dunării, a celorlalte râuri si pâraie trăiesc pești diferiți: crapul, bibanul, știuca, linul, șalăul, somnul, scrumbia, etc.. Fauna este completată de o mare varietate de insecte. Zona de la digul de protecție la fluviul Dunărea pe o adâncime interioara până la vatra localităților este folosit pentru cultivarea de cereale și pentru grădini de legume si zarzavaturi. Există păduri particulare intercalate între păduri ale statului. Lucrări silvice (tăieri de amenajare, plantări) în ostroavele de pe fluviul Dunărea.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Situl arheologic de la Zimnicea[modificare | modificare sursă]
  • situat la vest de localitatea Zimnicea, cel mai sudic punct din Romania;
  • gasim aici un complex cultural ce se intinde din epoca bronzului pana in epoca medievala;
  • in punctul "Cetate" se afla o fortificatie, aparata de un val de pamant si de santuri adanci, datand din secolele IV-II i.Hr.; este cea mai veche cetate geto-dacica cunoscuta pana acum din Muntenia; pe atunci, purta numele de Zimnidava;
  • peste aceeasta s-a suprapus, in sectorul nord-vestic, fortificatia medievala ridicata la sfarsitul secolului al XIV-lea, in timpul domniei lui Mircea cel Batran; in 1385, asezarea purta numele Dezimnikos;
  • plasata in acelasi complex cultural, in punctul "Campul Mortilor", se afla o necropola getica, avand cea mai veche datare tot din secolele IV-II i.Hr.; in aceeasi arie se afla si morminte medievale, in stransa legatura cu cetatea din sistemul fortificat al Dunarii.
Monumente ale naturii din județul Teleorman[modificare | modificare sursă]
  • situate in orasul Zimnicea;
  • noua din cele zece monumente ale naturii sunt localizate pe Bulevardul Eroilor: trei castani porcesti (avand inaltimea de 17 m si circumferinte de 3 m, 3,30 m, respectiv 2,80 m), trei stejari (cu inaltimi de 23 m, 25 m si 19 m si circumferinte de 4,10 m, 2,80 m, respectiv 3 m), si trei salcami japonezi (cu inaltimi de 22 m, 21 m si 19 m, si circumferinte de 3,20 m, 2,05 m, respectiv 2,25 m), iar unul este localizat pe strada Turnu Magurele (stejar avand inaltimea de 19,5 m si circumferinta de 3,20 m).
Rezervația naturală Balta Suhaia[modificare | modificare sursă]
  • situata pe teritoriul administrativ al comunei Suhaia, in partea stanga a Luncii Dunarii;
  • ocupa o suprafata de 1.455 ha;
  • lac de lunca unic;
  • arie de protectie speciala avifaunistica;
  • valoarea stiintifica este oferita atat de existenta a 11 specii de plante rare, ce figureaza in Lista Rosie a plantelor superioare din Romania, elaborata de Institutul de Biologie al Academiei Romane, cat si de prezenta unor specii de pasari salbatice protejate la nivel european.

Forme de turism[modificare | modificare sursă]

a) Turism de vanatoare si pescuit:

ASOCIATIA VANTORILOR SI PESCARILOR SPORTIVI INTERAGRO, denumita in continuare AVPS INTERAGRO, este o persoana juridica neguvernamentala, de drept privat, apolitica cu patrimoniu propriu, care gestioneaza pe baza de contract, o suprafata de 22782 ha, suprafata in judetul Teleorman:

  • fondul cinegetic nr.60 , denumit Suhaia in suprafata 11306 ha, la 20 Km fata de Zimnicea
  • fondul cinegetic nr. 61 ,denumit Fatana in suprafata de 11476 ha ,la o distanta de 22 km fata de Zimnicea. http://www.avpsinteragro.ro/en/

b) Turism industrial:

Grupul de firme InterAgro a dezvoltat o puternica activitate economica concentrata in orasul Zimnicea–port la Dunare, bazata in principal pe tehnologii ultramoderne aduse “din afara”, care au fost adaptate la conditiile specifice economice, sociale, naturale, etc., care s-au regasit in mediul de activitate si de afaceri. http://www.infinity-agency.com/turism-industrial/

c) Turism viticol:

"Cramele Voievodului" Societatea INTERVITT ZIMNICEA, mizând pe calitățile deosebite ale solului si climatului temperat, propice cultivării viței de vie din zona, a dezvoltat un sector viticol puternic industrializat, in cea mai de Sud zona a tarii. Încă de la înființare, societatea a demarat un program intensiv de cultivare a viței de vie cu soiuri nobile, devenind pricipalul producător de struguri din județul Teleorman.

In 2010, societatea a inaugurat unul din cele mai moderne combinate de vinificație din țară care a fost finanțat printr-un proiect european . Aceasta s-a înscris în strategia de extindere și dezvoltare a companiei care urmărește să se transforme într-un producător important de vinuri din sudul țării, cu o capacitate de 20.000 hl/an, vinuri cu denumire de origine controlata, atat albe cat si rosii. În acelasi an societatea a inaugurat și crama de vinificație denumita ”,Crama Voievodului” ,investiție nouă care vinifică producția de struguri obținută în cadrul fermei de vie. Materia primă utilizată în procesul de fabricație este constituită în pricipal (peste 90%) din strugurii recoltați de pe terenurile cultivate aparținând societății.Pe podgoriile societatii se cultivă în principal, soiuri pentru vin ( 60% - soiuri pentru vinuri roșii și 40% - soiuri pentru vinuri albe), atât din sortimentul internațional cât și din cel tradițional românesc. Societatea exploatează următoarele soiuri nobile de viță de vie: Crâmposie Selecționată, Riesling Italian, Pinot Gris ,Chardonay, Sauvignon Blanc – ca vinuri albe , pentru vinuri rosii Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Pinot Noir , iar pentru vin de masa , soiurile Muscat si Hamburg. http://www.infinity-agency.com/turism-viticol/

Unități de cazare[modificare | modificare sursă]

Doua hoteluri, de patru si doua stele isi asteapta oaspetii:

-HOTELUL "INTER" Zimnicea invita pe malul Dunarii atat iubitorii de activitati recreative intr-un cadru natural desavarsit in care timpul nu cunoaste limite, iar relaxarea este sigura in conditiile de calitate si confort pe care le oferim, cat si grupuri de turisti ce doresc organizarea de evenimente, intalniri de afaceri, simpozioane, conferinte, etc.

HOTELUL "INTER" dispune de 19 de spatii de cazare dintre care 15 camere in regim single si double si 4 apartamente. Spatiile de cazare sunt realizate la cele mai inalte standarde, dotate cu instalatie de climatizare, televiziune prin cablu, telefon, conexiune internet, minibar, sistem audio intern cu accesare direct din came ra si alt necesare unui confort sigur. Hotelul dispune de asemenea de o sala de conferinte, sala moderna de fitness, sauna, centru de infrumusetare (cosmetica, masaj, coafura, frizerie, solar, manichiura / pedichiura), precum si alte servicii interne specifice (parcare proprie. spalatorie / calcatorie, pastrare valori, apel ora solicitata etc.). http://www.hotelinter.ro/zimnicea/

-Hotelul Danubius de 2 stele din Zimnicea poate fi gasit la km 0 al orasului, alaturi de parcul central. Acest hotel are o capacitate de 46 de spatii de cazare. Toate camerele sunt dotate cu TV, cablu TV, baie proprie cu dus sau cada, dintre acestea 4 sunt dotate si cu aer conditionat. Apartamentele au ca facilitati standard: internet WI-FI gratuit, TV HD cu plasma de 32 inch, mobilier elegant si modern. Toate apartamentele au aer conditionat cu reglare prin telecomanda lasata la indemana oaspetelui. In cladirea de 3 etaje exista Restaurantul cu capacitate de 80 locuri unde se poate servi micul dejun, pranzul si cina cu preparate din bucataria traditionala si barul de zi cu o capacitate de 150 locuri. https://www.facebook.com/danubius.hotel

Portul Zimnicea[modificare | modificare sursă]

În locul în care se află astăzi portul a fost punct de trecere si totodată de tranzacții comerciale din vechi timpuri. Cheiul de piatră al portului a fost înălțat si construit după anul 1918. Dupa anul 2000, portul cunoaște o spectaculoasa renaștere, fiind astăzi dotat cu instalații moderne de incarcare-descarcare.

O tradiție a orașului este sărbătoarea vinului și a vițeide vie „Zărezan” ce se organizează īn fiecare an la 1februarie și la care participă și oaspeți din Bulgaria.O altă sărbătoare populară a orașului este“Brumărelul” care se desfășoară īn sāmbăta șiduminica de la mijlocul lunii octombrie Obiectele turistice ale municipiului sunt:

  • Popasul de la fosta tabără pentru elevi de la Zimnicea situată pe comunicația Zimnicea – Zimnicea Port într-un cadru natural deosebit.
  • Plaje la malurile fluviului Dunărea, precum și locuri prielnice pentru practicarea pescuitului sportiv de agrement.
  • Parcul orasului
  • Monumentului Eroului Necunoscut
  • Catedrala „Sfinții Împărați” din oraș.

Ridicat, în parcul orașului, din bronz, in anul 1930, pentru cinstirea si in amintirea eroilor din Primul Razboi Mondial si reprezintă un ostaș al armatei române. Pe soclu, in față, este montată, din bronz, stema regatului român, iar pe celelalte laturi sunt săpate in marmură numele eroilor din Zimnicea cazuți pe frontul pentru Independență din anii 1877-1878, din războaiele balcanice si din Primul Război Mondial din 1914-1918 pentru reintregirea neamului.

  • Monumentul Reconstrucției

A fost ridicat sprea a aduce aminte nu numai de dezastrul din 1977, dar și de vrednicia celor care nu s-au lasat biruiți in primul si al doilea razboi mondial.

  • Patrimoniu:
  • Așezăminte religioase:

bisericile Sfinții ĪmpărațiConstantin și Elena,

Sf. Filip Sfinții Apostoli Petru șiPavel și Sfinții Mihail și Gavril;• Monumente: Statuia Soldatului Necunoscut,Cimitirul Eroilor; Sit arheologic (zonă protejată) “Dealul Cetății”:cetate geto – dacică (cca. 1.200 m vest decentrul orașului) considerată ca fiind cea maiveche din Muntenia și avānd o suprafață de 9,3ha.

Unitățile de cultură ce funcționează īn Zimnicea sunt: • Casa de Cultură și Biblioteca orașului. • Biblioteca “Miron Radu Paraschivescu’’ a fostīnființată īn anul 1952, iar după decembrie 1989a primit numele poetului Miron RaduParaschivescu. Din anul 1985 funcționeazăīntr-o clădire de patrimoniu, prin grija Primăriei,locale. Biblioteca totalizează peste 57.000 devolume, dispuse īn 11 săli, dintre care una delectură. Īn urma īnfrățirii orașului Zimnicea cuorașul Pieve Emanuele din Italia, biblioteca aprimit un fond de 246 de volume īn limbaitaliană, donate de Primăria orașului italian.

Economie[modificare | modificare sursă]

În perioada comunistă, Zimnicea a fost puternic industrializată. S-au dezvoltat aici fabrici de țevi sudate, mobilă, prefabricate de beton, industria textilă și alimentară, exploatarea de balast, dar și sere legumicole și ferme de creștere a bovinelor, ovinelor și porcinelor. Industria locală a suferit un puternic declin după căderea regimului comunist. Același lucru s-a întâmplat și cu forța de muncă. Orașul beneficiază de scutiri de taxe deoarece se găsește într-o zonă declarată defavorizată.

Rețeaua de transport[modificare | modificare sursă]

Reteaua de comunicații din zona cuprinde:

a) Căile rutiere:

Drumuri naționale,

1)D.N. 51, Zimnicea – IzvoareleAlexandria = 40 km.

2)D.N. 51 A, Zimnicea – SuhaiaTurnu Măgurele = 60 km. 3)D.N. 5 C, Zimnicea – PietroșaniGiurgiu = 60 km.

Drumuri județene,

1)D.J. 658 B, FurculeștiPiatra = 15 km. 2)D.J. 506, BujoruBragadiruAlexandria = 50 km.

Drumuri comunale,

1)D.C. 9, intersecția cu D.N. 51 A – Viisoara = 5 km.

Căile rutiere menționate mai sus sunt asfaltate, au fundație de piatră și șanturi pe ambele părți.

b) Căile ferate:

1)Zimnicea Port – Zimnicea – AlexandriaRoșiori Nord = 80 km. Calea ferată mentionată mai sus este simplă, cu ecartament normal. Din Stația Roșiori Nord se face legătura cu magistrala feroviară națională nr. 9, București Nord - Timisoara. Stația de cale ferată : Zimnicea = 6 linii de garare, Zimnicea Port = 5 linii de garare.

c) Transportul naval:

Se face pe fluviul Dunărea prin portul Zimnicea – situat la 2 km de oraș.

d) Feribot:

Punctul de trecere a frontierei catre Bulgaria prin Zimnicea – Svishtov – Vama Zimnicea este functional, trecerea se realizeaza cu unul din cele mai mari bacuri de pe fluviul Dunarea, cu o suprafata desfasurata de 600 mp si o capacitate de 4 Tiruri sau 20 autoturisme sau 7 camioane sau 8 autocare. http://www.ferry.bg/ferry_en.php

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Zimnicea

     Români (89.47%)

     Romi (1.15%)

     Necunoscută (9.33%)

     Altă etnie (0.02%)




Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Zimnicea

     Ortodocși (89.45%)

     Necunoscută (9.35%)

     Altă religie (1.18%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Zimnicea se ridică la 14.058 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 15.672 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (89,48%), cu o minoritate de romi (1,16%). Pentru 9,33% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,46%). Pentru 9,35% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Evoluția populației la recensăminte:


Educație și cultură[modificare | modificare sursă]

Unități de învățământ[modificare | modificare sursă]

În Zimnicea există 9 unități de învățămant dintre care un liceu (Liceul Teoretic Zimnicea), patru școli(Sc.1 sau Miron Radu Paraschivescu; Sc.2 sau Marin Preda; Sc.3 si Sc4) și cinci grădinițe (4 in componenta fiecarei scoli + una cu masa la pranz si odihna-Cresa).

Liceul a fost construit acum 51 de ani, în 1954, constructia fiind o necesitate imperioasa pentru locuitorii orasului si din comunele alaturate.

Pana în anul 1965, liceul a functionat cu clasele I-XI, avand ciclul primar, gimnazial si mediu, si începand cu anul scolar 1965-1966 functioneaza numai cu clasele ciclului liceal. De-a lungul existentei sale, actualul liceu din Zimnicea a avut diverse denumiri, precum: Scoala medie de 10 ani (1954-1959), Scoala medie de 11 ani (1959-1969), Liceul de cultura generala (1969-1974), Liceul real-umanist (1974-1977), si incepand cu anul scolar 1977-1978 liceul a functionat cu profilurile electrotehnic, mecanic si metalurgic. Actualul local in care functioneaza liceul este construit de guvernul elvetian in colaborare cu statul roman si la a carui inaugurare din 17 decembrie 1977 au participat ambasadorul Elvetiei la Bucuresti si Suzana Gadea, fost ministru al educatiei si invatamantului. Liceul Teoretic Zimnicea este alcatuit din trei corpuri: unul cu 15 sali si celelalte doua corpuri sunt rezervate salii de sport si atelierelor scolare. Cele 15 sali sunt impartite in trei segmente:

sali de cursuri laboratoare (de informatica, de fizica, de chimie, de biologie) plus un minim muzeu de etnografie cabinete (de limba si literatura romana, de psihologie)

In 1979 Mircea Radu Iacoban scria intr-o publicatie referitor la Liceul Teoretic Zimnicea urmatorele: Liceul Teoretic din Zimnicea e ca sa-i spunem asa, o adevarata bijuterie, o constructie usoara, supla, care adaposteste clase luminoase, laboratoare, o sala de gimnastica si un atelier utilat exemplar.

Biblioteci[modificare | modificare sursă]

În Zimnicea există șase biblioteci, trei in cadrul scolilor 1,2 si 3 ,una in cadrul liceului ,una in cadrul Casei de Cultura si Biblioteca Orășenească Miron Radu Paraschivescu .

Personalități marcante[modificare | modificare sursă]

Descrierea stemei[modificare | modificare sursă]

Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint. În partea superioară, în câmp zidit de culoare roșie, se află două săbii de argint încrucișate, cu garda în jos. În vârful scutului, în câmp albastru, se află o ancoră de argint, flancată de 2 pești afrontați, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate.

Semnificațiile elementelor însumate Săbiile încrucișate amintesc de luptele desfășurate în regiune de-a lungul timpului, pe aici fiind drumul turcilor spre Curtea de Argeș. Zidul simbolizează cetatea geto-dacică, construită în jurul secolului IV î. Hr., despre care se crede că este cea mai veche cetate din Muntenia. Brâul undat semnifică fluviul Dunărea, iar ancora simbolizează faptul că localitatea este port. Peștii reprezintă ocupația de bază a locuitorilor, piscicultura. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș.

Mass-Media[modificare | modificare sursă]

  • Ziare și reviste:
    • Ziarul Zimnidava
  • Posturi de radio:
      • Locale sau regionale:
        • RadioZ
      • Naționale:
        • Europa FM
        • Kiss FM
        • National FM
        • RadioZU

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București, 2000

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Monografia orașului Zimnicea, Gheorghe Boldișor, Editura Velox, 2007

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Zimnicea
Wikisursă
La Wikisursă există texte originale legate de Zimnicea