Olanda
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
-
Pentru regiunea istorică vedeţi Ţările de Jos.
- Notificare: Ţările de Jos (Nederland) şi Regatul Ţărilor de Jos (Koninkrijk der Nederlanden) sunt două entităţi geografice şi administrative diferite.
| Nederland Ţara de Jos |
|
| Deviză: Je Maintiendrai (franceză: Voi Menţine) | |
| Imn naţional: Wilhelmus van Nassouwe | |
 |
|
| Capitală | Amsterdam1 |
| Oraş principal | Amsterdam |
| Limba oficială | neerlandeză (+ frizonă în Frizia) |
| Sistem politic | Monarhie constituţională |
| - Monarh | Beatrix a Olandei |
| - Prim-ministru | Jan Peter Balkenende |
| Independenţă | Războiul de 80 de ani 1579 (declarată) 1648 (recunoscută) |
| Suprafaţă | |
| - Total | 41.526 km² km² (Locul 131) |
| - Apa (%) | 18,41% |
| Populaţie | |
| - {{{an}}} | 16.135.992 loc. (Locul 59) |
| - Densitate | 321/km² loc./km² ({{{Densitate-loc}}}) |
| PIB | {{{PIB_PPC_an}}} |
| - Total | $$476,912 miliarde (Locul 18º) |
| - Per capita | $$29,412 |
| Monedă | Euro (EUR) |
| Fus orar | UTC+1 |
| Zi naţională | {{{Zi-naţională}}} |
| Domeniu Internet | .nl, .eu2 |
| Prefix telefonic | +31 |
| 1 Amsterdam este capitala ţării conform constituţiei. Haga este sediul guvernului. 2 Codul .eu aparţine Uniunii Europene, din care Ţările de Jos fac parte. |
|
Olanda, oficial Ţările de Jos (în neerlandeză Nederland, în frizonă Nederlân) este o monarhie constituţională, stat membru fondator al Beneluxului şi al Uniunii Europene, situat în nord-vestul Europei în vecinătatea Mării Nordului, Belgiei şi Germaniei, incluzând alături de Regatul Ţărilor de Jos şi câteva colonii.
Numele colocvial de Olanda, sub care mai sunt cunoscute Ţările de Jos, acoperă însă doar o parte din teritoriul ţării, anume provinciile Olanda de Nord şi Olanda de Sud. Locuitorii Ţărilor de Jos sunt numiţi în engleză Dutch, nume derivat de la aceeaşi rădăcină ca germană deutsch, adică "germani". Limba neerlandeză este forma literară a germanei plate, limba vorbită ca dialect în nordul Germaniei.
Un sfert din teritoriul Ţărilor de Jos se află sub nivelul mării cu altitudine medie, statul având cea mai joasă altitudine din lume. De asemenea este una dintre ţările cele mai dens populate din lume. Este cunoscută pentru digurile, morile şi lalelele sale, dar şi pentru toleranţa sa pe plan social. Este membră NATO şi UE. Pe teritoriul său se află sediul Curţii Penale Internaţionale
Capitala Ţărilor de Jos este Amsterdam. Amsterdam este capitala oficială conform Constituţiei. La Haga (neerlandeză Den Haag, sau oficial ’s-Gravenhage) se află sediul guvernului, reşedinţa regală, precum şi cea mai mare parte a ambasadelor.
Cuprins |
[modifică] Istorie
Sub Carol Quintul, împărat al Sfântului Imperiu Roman şi rege al Spaniei, regiunea face parte din cele 17 Provincii ale Ţărilor de Jos, care includeau şi Belgia actuală. După ce şi-a obţinut independenţa faţă de Spania în 1648, Olanda a devenit o mare putere maritimă şi economică în secolul XVII. Această perioadă, în timpul căreia Olanda şi-a creat colonii şi dependenţe în lume este cunoscută ca şi secolul de aur.
După ce a fost integrată în Imperiul Francez de Napoleon, în 1815 prin Congresul de la Viena a fost creat un Regat împreună cu Belgia şi Luxemburg. Belgienii au devenit independenţi începând cu 1830, ca şi luxemburghezii.
|
[[wiki]]
|
Acest articol sau această secţiune trebuie pus(ă) în formatul standard. Ştergeţi eticheta la încheierea standardizării. |
[modifică] Ieşirea la suprafaţă a Olandei
Una dintre Ţările de Jos, Olanda nu are o istorie unificată până în secolul al XV-lea. Regiunea vestică a Rhinului, formată ca parte a provinciei romane a Germaniei de Jos, a fost locuită de către Batavi. Aproape întreaga arie a fost cucerită în secolele XIV-XV de către franci, care, odată cu destrămarea Imperiului Caroligian, au trecut, în majoritate, în regatul francez şi, în acest fel, la Marele Imperiu Roman. Conţii Olandei au fost unii dintre cei mai puternici lorzi medievali ai regiunii, lângă vecinii lor sudici din Brabant şi conţii Flandrei. În secolele XIV şi XV, Flandra, Olanda, Zeelanda, Gederland şi Brabant au trecut sub puternicii stăpâni ai Burgundiei, care controlau virtual toate Ţările de Jos. Cu toate acestea, oraşele şi porturile olandeze erau slabe din punct de vedere economic faţă de prosperitatea comercială şi centrele industriale ale Flandrei şi Brabantului. Cu toate acestea, toţi erau parte a Ligii Hanseatice şi se bucurau de anumite privilegii. În 1477, Mary a Burgundiei a restaurat toate libertăţile interzise de către predecesorii ei. Mariajul său cu arhiducele Maximilian (împăratul Maximilian de mai târziu) a adus Ţările de Jos în casa Imperiului Habsburgic. Charles al V-lea le-a dat, în 1555, fiului său, Philip al II-lea al Spaniei. În acel timp, provinciile de nord au ajuns la prosperitate economică.
Revolta în Olanda
Ascensiunea calvinismului a ajutat la separarea Ţărilor de Jos de Spania catolică; aristocraţii, suportaţi de către mulţi oameni din motive religioase şi economice, au cerut autonomie pentru provincii, ca recompensă pentru înlăturarea oficialilor spanioli. Încercarea lui Philip, prima oară prin cardinalul Granvelle şi după aceea prin ducele de Alba, de a introduce Inchiziţia spaniolă şi de a readuce Ţările de Jos la statut de provincie a avut parte de opoziţia mai multor clase sociale, mai ales a catolicilor şi a protestanţilor. Lupta de independenţă pentru Ţările de Jos (1562-1566) a început în Flandra şi Brabant, provinciile nordice, sub conducerea lui Wiliam Tăcutul, prinţul Portocalei. Ţările de Jos au fost unite sub conducerea lui William în lupta împotriva Spaniei. Alessandro Farnesse i-a luat locul lui John de Austria ca guvernator al Spaniei, a recucerit provinciile de sud si le-a readus la catolicism. Barierele râurilor erau cruciale pentru protecţia împotriva rebeliunii şi a religiei protestante din nord. Cele şapte provincii nordice, Olanda, Ultrech, Zeelanda, Gilderland, Overjissel, Fresland şi Gromngen au format Uniunea de la Ultrech (1579) şi au declarat independenţa în 1581. William Tăcutul a fost asasinat în 1584 şi a fost înlocuit ca şef al statului de către fiul său, Maurice de Nassau, care a fost prima oară ghidat de către Johan van Oldenbarneveldt. O expediţie engleză condusă de către Robert Dudley, conte de Leicester, pentru ajutarea Olandei împotriva Farnesiei, a eşuat, însă mai târziu, Maurice a câştigat mai multe lupte şi în 1609 a încheiat un armistiţiu de 12 ani cu Spinole, comandantul Spaniei.
[modifică] Provinciile unite
Lupta cu Spania a fost încheiată în războiul de 30 de ani (1618-1648), după care a fost recunoscută independenţa Provinciilor Unite în tratatul de pace de la Westfalia. În 1648, Spania a cedat, de asemenea, nordul Brabantului cu Breda şi o parte din Limburg cu Maastricht. Luptându-se încă pentru independenţă şi implicaţi în lupta dintre Calvinism şi Protestantism, olandezii şi-au pus temelia imperiului lor comercial şi colonial. Compania Indiei de Est olandeze a fost înfiinţată în 1602 şi Compania Indiei de Vest olandeze, în 1621. Căderea Antwerpului sub regulile şi drepturile spaniole de a controla estuarul Scheldt le-a oferit supremaţie porturilor olandeze, în special Amsterdamului. Comercianţii olandezi au negociat pe fiecare continent şi au acaparat piaţa schimbului. Provinciile unite şi-au deschis porţile pentru refugiaţii religioşi, în special evrei portughezi şi spanioli, dar şi hughenoţilor francezi, care au contribuit la prosperitatea Olandei în secolul al XVII-lea.
Cu bogăţia materială a venit şi o epocă culturală de aur. Rembrandt, Vermeer, Jacob van Ruisdael, Frans Hals şi mulţi alţii au dus arta olandeză pe culmi. Universitatea Leiden a câştigat renume european, filozofii Descartes şi Spinoza, precum şi juristul Hugo Grotius, au fost activi în Provinciile Unite. Prinţul Frederick Henry, care l-a înlocuit pe fratele său, Maurice, în 1625, ca şef de stat, a fost, în schimb, înlocuit de către fiul său, prinţul William al II-lea, în 1647. Moartea sa, în 1650, a tras un semnal pentru oponenţii Casei Portocalei de a-şi relua drepturile asupra provinciilor şi a statului, în general. Jan de Witt, liderul politic al statelor olandeze, care a fost ales în 1652, a condus Republica Olandeză pentru următorii 20 de ani. Pentru a preveni recâştigarea autorităţii de către prinţul William al III-lea al Portocalei, de Witt, prin edictul din 1667, a abrogat postul de şef al statului în Olanda şi a securizat virtual excluderea Portocalei din afacerea statelor[?!?].
 |
Acest articol este scris parţial sau în întregime fără diacritice. Puteţi da chiar dumneavoastră o mână de ajutor. |
[modifică] O succesiune de razboaie
Administrarea lui de Wiit a fost in mare masura a fost ncercuita de catre razboaiele Olandei cu Anglia (1652-54,1664-67),iesind la iveala primele actede navigatie engleze(1651) si rivalitatea comerciala olando-engleza.Tratatul de la Breda (1667) a fost avantojos pt Olanda ,a castigat privilegii de negot si a avut posesia Surinamului recunoscuta.Olanda a ajuns in varful puterii politice cformana in 1668 Tripla Alianta cu Suedia si Anglia,la fortat pe Louis XIV al Frantei sa opreasca razboiul impotriva Spaniei.
Louis XIV s-a razbunat incepand in 1672 al treilea razboi olandez in care Franta au luat Tarile de jos.In aparare olandezii si au deschis digurile si au innundat tara creeand un baraj pentru apa care virtual era impenetrabil.De Wiit a cautat sa negocieze pacea dar a fost ucis de catre o multime a urmasilor Portocalei.Sefia de stat a fost reinstaurata lui William III(deasemaenea rege al Angliei dupa 1689).Razboiul a devastate provinciile dar prin tratatul de la Nijmegen (1678–79),olandezii au obtinurt o importanta concesiune din partea Frantei
Olanda a luptat din nou cu Louis XIV in razboiul marii aliante (1688–97) si in razboiul succesiuniii spaniole.L a moartea lui William III sefia de stat a fost inca odata suspendata si statul general a recuperate controlul asupra guernului dar,in 1747 partidul republican a pierdut puterea si William IV al Portocalei a devenit ereditar sef de stat.In sec. 18 legatura comerciala militara si culturala a provinciilro unite in Europa au scazut in timp cele ale Frantei si ale Angliei au crescut.Olanda sa alaiat cu Anglia in revolutia Americana si ca rezultata a pierdut maimulte colonii la Tratatul de pace de la Paris 1783. In 1806 Napoleon I a infiintat Regatul Olandei si la facutpe ratele sau Louis Bonaparte rege.Bonaparte a fost detromat in1810 si regatul a fost anexat de catre Franta .
[modifică] Anii de dupa razboi
Capitularea Germania din mai 1945 a fost urmata de imediata reintoarcere a reginei si a cabinetului. Olanda a devenit membru al natiunilor unite 1945 si in 1957 a intrat intr-o alianta cu Belgia si Luxemburg care a devenit in 1958 Uniunea Economica Benelux. Tara a participat deasemenea la creare organizatiei ce a devenit mai tarziu Uniunea Europeana si in 1949 a intrat in N.A.T.O.
[modifică] Politică
Olanda este o monarhie constituţională din anul 1815, după ce între 1581 şi 1806 a fost o republică (ţara a fost ocupată de Franţa între 1806 şi 1815).
După 1980, Olanda este reprezenată de regina Beatrix, succesoarea reginei Juliana. Teoretic, regina numeşte membrii guvernului. Practic, o dată cunoscute rezultatele alegerilor parlamentare, se formează guvernul de coaliţie (această etapă poate dura câteva luni), urmând ca acesta să fie recunoscut de regină.
Parlamentul este compus din două camere. Membrii celei de-a doua camere (Tweede Kamer) sunt aleşi prin vot direct o dată la patru ani. Senatul, prima cameră (Eerste Kamer), are o importanţă mai mică. Reprezentanţii acesteia sunt aleşi indirect de către parlamentele provinciale (care la rândul lor sunt alese direct de asemenea o dată la patru ani). Cele două camere formează adunarea Stărilor Generale (Staten Generaal).
[modifică] Economie
Cele mai importante industrii ale Olandei sunt sectoarele agro-alimentar, chimic, cel al rafinării petrolului şi cel al maşinilor electrice şi electrocasnice (cea mai importantă companie din acest domeniu fiind Philips). Agricultura este mecanizată şi angajează 4% din populaţia activă.
Olanda este un membru fondator al Uniunii Europene. Guldenul olandez a fost înlocuit de euro la 1 ianuarie 1999, dar monedele şi bancnotele au intrat în circulaţie doar la 1 ianuarie 2002.
[modifică] Geografie
Regatul Ţărilor de Jos este compus din douăsprezece provincii:
| Provincia | În neerlandeză | Capitala |
|---|---|---|
| Frizia | Friesland (nume oficial (frizonă): Fryslân) | Leeuwarden |
| Groningen | Groningen | Groningen |
| Drenthe | Drenthe | Assen |
| Overijssel | Overijssel | Zwolle |
| Flevoland | Flevoland | Lelystad |
| Gelderland | Gelderland | Arnhem |
| Utrecht | Utrecht | Utrecht |
| Olanda de Nord | Noord-Holland | Haarlem |
| Olanda de Sud | Zuid-Holland | Haga |
| Zeelanda | Zeeland | Middelburg |
| Brabantul de Nord | Noord-Brabant | 's-Hertogenbosch |
| Limburg | Limburg | Maastricht |
Olanda are o populatie estimata la 16,491,852 mil loc(8 martie 2009).Este a 11 –a tara ca populatie din Europa si a 68-a in lume .Intre 1900 si 1950 populatia aproape sa dublat de la 5.1 mil loc la 11 mil.loc.Din 1950 populatia ac rescut de la 10 mil loc la 15.9 mil loc
Speranta de viata este ridicata in Olanda 82 de ani pentru fetele nou nascute si 77 de ani pentru baietii noi-nascuti.
[modifică] Cultură
| Dată | Nume român | Nume local | Note |
|---|---|---|---|
| 1 ianuarie | Anul Nou | Nieuwjaarsdag | |
| Martie / Aprilie | Paşti | Pasen | |
| 30 aprilie | Ziua reginei | Koninginnedag | |
| 4 mai | Ziua comemorării morţilor din al doilea razboi mondial şi a tuturor celor căzuţi pentru patrie | Dodenherdenking | |
| 5 mai | Ziua eliberării (din cinci în cinci ani) | Bevrijdingsdag | |
| 40 zile după Paşti | Înălţarea la Cer | Hemelvaartsdag | |
| 7 săptămâni după Paşti | Rusalii | Pinksteren | |
| 5 decembrie | Sfântul Nicolae | Sinterklaas | |
| 25 şi 26 decembrie | Crăciun | Kerstmis |
[modifică] Limbi
Limba oficială a Ţărilor de Jos este limba neerlandeză. Limba frizonă este cooficială[1] în regiunea Frizia. De asemenea, limbile idiş, limburgheză, neersaxonă, romani sunt oficial recunoscute şi protejate conform Cartei Europene a Limbilor regionale sau minoritare.
[modifică] Patrimoniu mondial
Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Olanda:
- Schokland şi împrejurimile sale (1995)
- Linia de apărare fortificată din Amsterdam (1996)
- Reţeaua de mori din Kinderdijk-Elshout (1997)
- Staţia de pompare Wouda (1998)
- Beemster (1999)
- Casa „Rietveld-Schröder” din Utrecht (2000)
[modifică] Vezi şi
[modifică] Legături externe
- ro Regatul Ţărilor de Jos — date generale (situl Ministerului Afacerilor Externe)
- ro Regatul Ţărilor de Jos — prezentare generală (situl Ministerului Afacerilor Externe)
- nl Buitenlandse Zaken (Ministerul Afacerilor Externe al Regatului Ţărilor de Jos)
- fr Clasament mondial al libertăţii presei pe anul 2006, locul 1 ex aequo din 139 ţări.
|
||||||||||
|
||||||||||
|
||||||||||||||
| Note şi referinţe: |
