Olanda

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol se referă la . Pentru regiunea istorică vedeţi Ţările de Jos.

Notificare: Ţările de Jos (Nederland) şi Regatul Ţărilor de Jos (Koninkrijk der Nederlanden) sunt două entităţi geografice şi administrative diferite.

Olanda, oficial Ţara de Jos (în neerlandeză Nederland, în frizonă Nederlân) este o monarhie constituţională, stat membru fondator al Beneluxului şi al Uniunii Europene, situat în nord-vestul Europei în vecinătatea Mării Nordului, Belgiei şi Germaniei, incluzând alături de Regatul Ţărilor de Jos şi câteva colonii.

Ţările de Jos mai sunt cunoscute şi sub numele colocvial de Olanda, denumire care acoperă însă doar o parte din teritoriul ţării, anume provinciile Olanda de Nord şi Olanda de Sud. Locuitorii Ţărilor de Jos sunt numiţi în engleză dutch, nume derivat de la deutsch, adică "germani". Limba neerlandeză este forma literară a germanei plate, limba vorbită ca dialect în nordul Germaniei.

Un sfert din teritoriul Ţărilor de Jos se află sub nivelul mării cu altitudine medie, statul având cea mai joasă altitudine din lume. De asemenea este una dintre ţările cele mai dens populate din lume. Este cunoscută pentru digurile, morile şi lalelele sale, dar şi pentru toleranţa sa pe plan social. Este membră NATO şi UE. Pe teritoriul său se află sediul Curţii Penale Internaţionale

Capitala Ţărilor de Jos este Amsterdam. Amsterdam este capitala oficială conform Constituţiei. La Haga (neerlandeză Den Haag, sau oficial ’s-Gravenhage) se află sediul guvernului, reşedinţa regală, precum şi cea mai mare parte a ambasadelor.

Cuprins 1 Istorie 2 Politică 3 Economie 4 Geografie 5 Cultură 6 Limbi 7 Patrimoniu mondial 8 Vezi şi 9 Legături externe 10 Surse, note, referinţe

[modifică] Istorie

Sub Carol Quintul, împărat al Sfântului Imperiu Roman şi rege al Spaniei, regiunea face parte din cele 17 Provincii ale Ţărilor de Jos, care includeau şi Belgia actuală. După ce şi-a obţinut independenţa faţă de Spania în 1648, Olanda a devenit o mare putere maritimă şi economică în secolul XVII. Această perioadă, în timpul căreia Olanda şi-a creat colonii şi dependenţe în lume este cunoscută ca şi secolul de aur.

După ce a fost integrată în Imperiul Francez de Napoleon, a fost creat un regat olandez împreună cu Belgia şi Luxemburg în 1815. Belgienii au devenit independenţi începând cu 1830 ca şi luxemburghezii.

[modifică] Politică

Olanda este o monarhie constituţională din anul 1815, după ce între 1581 şi 1806 a fost o republică (ţara a fost ocupată de Franţa între 1806 şi 1815).

După 1980, Olanda este reprezenată de regina Beatrix, succesoarea reginei Juliana. Teoretic, regina numeşte membrii guvernului. Practic, o dată cunoscute rezultatele alegerilor parlamentare, se formează guvernul de coaliţie (această etapă poate dura câteva luni), urmând ca acesta să fie recunoscut de regină.

Parlamentul este compus din două camere. Membrii celei de-a doua camere (Tweede Kamer) sunt aleşi prin vot direct o dată la patru ani. Senatul, prima cameră (Eerste Kamer), are o importanţă mai mică. Reprezentanţii acesteia sunt aleşi indirect de către parlamentele provinciale (care la rândul lor sunt alese direct de asemenea o dată la patru ani). Cele două camere formează adunarea Stărilor Generale (Staten Generaal).

[modifică] Economie

Cele mai importante industrii ale Olandei sunt sectoarele agro-alimentar, chimic, cel al rafinării petrolului şi cel al maşinilor electrice şi electrocasnice (cea mai importantă companie din acest domeniu fiind Philips). Agricultura este mecanizată şi angajează 4% din populaţia activă.

Olanda este un membru fondator al Uniunii Europene. Guldenul olandez a fost înlocuit de euro la 1 ianuarie 1999, dar monedele şi bancnotele au intrat în circulaţie doar la 1 ianuarie 2002.

[modifică] Geografie

Regatul Ţărilor de Jos este compus din douăsprezece provincii:

Provincia	În neerlandeză	Capitala
Frizia	Friesland (nume oficial (frizonă): Fryslân)	Leeuwarden
Groningen	Groningen	Groningen
Drenthe	Drenthe	Assen
Overijssel	Overijssel	Zwolle
Flevoland	Flevoland	Lelystad
Gelderland	Gelderland	Arnhem
Utrecht	Utrecht	Utrecht
Olanda de Nord	Noord-Holland	Haarlem
Olanda de Sud	Zuid-Holland	Haga
Zeelanda	Zeeland	Middelburg
Brabantul de Nord	Noord-Brabant	's-Hertogenbosch
Limburg	Limburg	Maastricht

[modifică] Cultură

Sărbători

Dată	Nume român	Nume local	Note
1 ianuarie	Anul Nou	Nieuwjaarsdag
Martie / Aprilie	Paşti	Pasen
30 aprilie	Ziua reginei	Koninginnedag
4 mai	Ziua comemorării morţilor din al doilea razboi mondial şi a tuturor celor căzuţi pentru patrie	Dodenherdenking
5 mai	Ziua eliberării (din cinci în cinci ani)	Bevrijdingsdag
40 zile după Paşti	Înălţarea la Cer	Hemelvaartsdag
7 săptămâni după Paşti	Rusalii	Pinksteren
5 decembrie	Sfântul Nicolae	Sinterklaas
25 şi 26 decembrie	Crăciun	Kerstmis

[modifică] Limbi

Limba oficială a Ţărilor de Jos este limba neerlandeză. Limba frizonă este cooficială^[1] în regiunea Frizia. De asemenea, limbile idiş, limburgheză, neersaxonă, romani sunt oficial recunoscute şi protejate conform Cartei Europene a Limbilor regionale sau minoritare.

[modifică] Patrimoniu mondial

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Olanda:

• Schokland şi împrejurimile sale (1995)
• Linia de apărare fortificată din Amsterdam (1996)
• Reţeaua de mori din Kinderdijk-Elshout (1997)
• Staţia de pompare Wouda (1998)
• Beemster (1999)
• Casa „Rietveld-Schröder” din Utrecht (2000)

[modifică] Vezi şi

• Locuri din patrimoniul mondial UNESCO

[modifică] Legături externe

• ro Regatul Ţărilor de Jos — date generale (situl Ministerului Afacerilor Externe)
• ro Regatul Ţărilor de Jos — prezentare generală (situl Ministerului Afacerilor Externe)
• nl Buitenlandse Zaken (Ministerul Afacerilor Externe al Regatului Ţărilor de Jos)
• fr Clasament mondial al libertăţii presei pe anul 2006, locul 1 ex aequo din 139 ţări.

v • d • m Regatul Ţărilor de Jos şi Olanda — Olandezi — Limbile Ţărilor de Jos
Apărare • Aşezări• Capitala • Climă • Conducători • Cultură • Demografie • Drapel • Economie • Educaţie • Faună • Floră • Geografie • Hidrografie • Istorie • Împărţire administrativă • Oraşe • Politică • Sănătate • Sport • Stemă • Turism
Atlas • Cioturi • Formate • Imagini • Portal

v • d • m Uniunea Europeană şi ţări candidate la extindere
Membri	Austria • Belgia • Bulgaria • Cipru • Danemarca • Estonia • Finlanda • Franţa • Germania • Grecia • Irlanda • Italia • Letonia • Lituania • Luxemburg • Malta • Polonia • Portugalia • Regatul Unit • Republica Cehă • România • Slovacia • Slovenia • Spania • Suedia • Ţările de Jos • Ungaria
State cu statutul de candidat	Croaţia • Republica Macedonia • Turcia

v • d • m Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO / OTAN)
Belgia • Bulgaria • Canada • Danemarca • Estonia • Franţa • Germania • Grecia • Islanda • Italia • Letonia • Lituania • Luxemburg • Norvegia • Polonia • Portugalia • Regatul Unit • Republica Cehă • România • Slovacia • Slovenia • Spania • Statele Unite • Turcia • Ţările de Jos • Ungaria

v • d • m Europa
State suverane	Albania • Andorra • Armenia² • Austria • Azerbaidjan¹ • Belarus • Belgia • Bosnia şi Herţegovina • Bulgaria • Cipru² • Croaţia • Danemarca¹ • Elveţia • Estonia • Finlanda • Franţa¹ • Georgia¹ • Germania • Grecia • Irlanda • Islanda • Italia • Kazahstan¹ • Letonia • Liechtenstein • Lituania • Luxemburg • Malta • Monaco • Muntenegru • Norvegia¹ • Polonia • Portugalia¹ • Regatul Unit • Republica Cehă • Republica Macedonia • Republica Moldova • România • Rusia • San Marino • Serbia • Slovacia • Slovenia • Spania¹ • Suedia • Turcia¹ • Ţările de Jos¹ • Ucraina • Ungaria • Vatican
Teritorii dependente şi autonome	Adjaria (Georgia) • Adîgheia (Rusia) • Akrotiri şi Dhekelia (Regatul Unit) • Åland (Finlanda) • Azore (Portugalia) • Başchiria (Rusia) • Cabardino-Balcaria (Rusia) • Calmîchia (Rusia) • Canare¹ (Spania) • Carelia (Rusia) • Catalonia (Spania) • Cecenia (Rusia) • Ceuta¹ (Spania) • Ciuvaşia (Rusia) • Corsica (Franţa) • Crimeea (Ucraina) • Daghestan (Rusia) • Feroe (Danemarca) • Friuli-Veneţia Giulia (Italia) • Găgăuzia (Republica Moldova) • Gibraltar (Regatul Unit) • Groenlanda¹ (Danemarca) • Guernsey (Regatul Unit) • Inguşetia (Rusia) • Jersey (Regatul Unit) • Karaciai-Cerkessia (Rusia) • Komi (Rusia) • Madeira¹ (Portugalia) • Man (Regatul Unit) • Mari El (Rusia) • Melilla¹ (Spania) • Mordovia (Rusia) • Muntele Athos (Grecia) • Nahicevan¹ (Azerbaidjan) • Neneţia (Rusia) • Osetia de Nord (Rusia) • Sardinia (Italia) • Sicilia (Italia) • Tatarstan (Rusia) • Trentino-Tirolul de Sud (Italia) • Ţara Bascilor (Spania) • Udmurtia (Rusia) • Valle d'Aosta
State nerecunoscute	Abhazia • Cipru de Nord¹ ³ • Kosovo³ • Nagorno-Karabah • Osetia de Sud • Transnistria
¹ O parte a teritoriului său sau teritorii dependente se află în afara Europei. ² O ţară se află în întregime în alt continent, dar are conecţiuni geopolitice mai puternice cu Europa. ³ Recunoscut parţial.

Note şi referinţe:

^ CIA World Factbook