Corabia
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Corabia | |||
| — Oraş — | |||
 |
|||
|
|||
  Corabia
|
|||
| Coordonate: | |||
|---|---|---|---|
| Ţară |  România |
||
| Judeţ | Olt | ||
| Atestare documentară | 1596 | ||
| Localităţi componente | Tudor Vladimirescu, Vârtopu | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Teodor Barbu (PSD, ales 2008) | ||
| Suprafaţă | |||
| - Total | 92.84 km² | ||
| Altitudine | 35 metri n.m. | ||
| Populaţie [1] | |||
| - Total | 20.610 locuitori | ||
| - Densitate | 238 loc./km² | ||
| Site: www.corabia.net ({{{sit-limbă}}}) | |||
 |
|||
Corabia este un oraş din judeţul Olt, Oltenia, România, port la Dunăre. Are o populaţie de 20.610 locuitori.[1]
Cuprins |
[modifică] Istorie
În cartierul "Celei" se găsesc ruinele cetăţii dacice Sucidava, capitala tribului geto-dacic al Sucilor, unde Constantin cel Mare a construit un pod, al cărui capăt există şi azi. În incinta cetăţii se găseşte şi intrarea într-o fântână secretă cu o adâncime de 12 m a cărei apă este potabilă şi astăzi.
La Corabia armata română a trecut Dunărea în 1877 pentru a angaja lupte cu trupele turceşti în cadrul Războiului de Independenţă. Mărturie stau monumentele din cartierul Siliştioara: Monumentul Independenţei, respectiv Crucea Eroilor.
Se dezvoltă la sfârşitul sec. al XIX-lea pe baza exportului de cereale, în 1892 este legată la reteaua feroviară a României. La începutul sec. XX se construiesc principalele edificii publice, este perioada de maximă înflorire economică naturală a oraşului. În perioada interbelică apar noi mici industrii, activitatea de bază rămâne cea portuară, prin Corabia desfasurandu-se cea mai mare parte a comertului fluvial cu cereale din zona.
În vremea regimului comunist, portul este inchis. Este impus un regim de industrializare forţată, Corabia reprezentând un puternic centru industrial, cu o fabrică de fire sintetice, o fabrică de mobilă, una de zahăr şi o tăbăcarie minerală. În afara fabricii de zahăr, toate celelalte obiective industriale au fost închise după 1989.
În centrul oraşului se află una dintre cele mai mari catedrale ortodoxe din România - Catedrala Sfânta Treime - precum şi o statuie alegorică (România reprezentată ca o tânără fată) indicând spre locul în care forţele române au traversat Dunărea în Războiul de independenţă (Monumentul Eroilor).
În Corabia s-au născut actorul şi fostul director al Teatrului Naţional din Craiova, Emil Boroghină şi golgheterul Universităţii Craiova, Ion Oblemenco.În prezent, stadionul din Corabia poartă numele acestuia, nume schimbat acum câţiva ani din "Progresul". De altfel, în 2000, Progresul Corabia a fost reînscrisă în campionatul judeţean, după ce o perioadă n-a mai activat.
[modifică] Demografie
Evoluţia populaţiei la recensăminte: 
[modifică] Personalităţi
[modifică] Legături externe
[modifică] Galerie
 Dunărea la Corabia |
[modifică] Note
|
||||||||||
|
||||||||||
