Cehia

Česká republika
Republica Cehă
Česká republika Republica Cehă
	Stemă
	Deviză: „Pravda vítězí” (cehă); „Adevăratul va învinge”
	Imn naţional: „Kde domov můj?” (cehă); „Unde este casa mea?”;
	Amplasarea Cehiei (portocaliu închis); – pe continentul european (portocaliu deschis şi alb); – în cadrul Uniunii Europene (portocaliu deschis)
Capitală	Praga
Limbi oficiale	cehă
Etnonim	ceh, cehă, ceşi
Sistem politic	republică parlamentară
Independenţă	(fondat în jurul 870)
Aderare UE	1 mai 2004
Suprafaţă
Populaţie
PIB (PPC)	estimări 2007
PIB (nominal)	estimări 2007
Gini (1996)	25,4 (scăzut) (locul 5)
IDU (2006)	▲ 0,879 (ridicat) (locul 35)
Monedă	coroană cehă (CZK)
Fus orar	CET (UTC+1)
Domeniu; Internet	.cz
Prefix telefonic	+420

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

(Redirecţionat de la Republica Cehă)

Salt la: Navigare, căutare

Cehia (cehă Česko), oficial Republica Cehă (Česká republika), este un stat intracontinental situat în Europa Centrală. Se învecinează cu Germania la vest, Polonia la nord, Slovacia la est şi Austria la sud. Cuprinde trei regiuni istorice — Boemia, Moravia şi o parte a Sileziei — iar întreaga suprafaţă a ei alcătuieşte peste 78.000 km². În 2008 număra peste 10 milioane de locuitori. Administrativ este împărţită în 14 regiuni cu autoguvernare, iar capitala este Praga.

Cehia a apărut o dată cu statalitatea cehă din cea de-a doua jumătate a secolului al IX-lea. Între 1526–1918 teritoriile cehe au făcut parte din Imperiul Austriac, iar între 1918–1992 (cu o întrerupere în timpul celui de-al Doilea Război Mondial) a constituit, împreună cu Slovacia, statul cehoslovac. Statul ceh a fost restituit formal la data de 1 ianuarie 1969 sub denumirea de Republica Socialistă Cehă (Česká socialistická republika, de la 1990 s-a renunţat la cuvântul „socialistă”) fiind una dintre ţările federale ale Republicii Socialiste Cehoslovace (care din 1990 a purtat numele de Republica Federală Cehă şi Slovacă). Federaţia a dispărut la data de 1 ianuarie 1993, rezultând în independenţa Cehiei şi a Slovaciei. Simultan a fost introdusă Constituţia Republicii Cehe.

Republica Cehă este un stat democrat cu o constituţie liberală şi sistemul politic multipartid. Şeful de stat este preşedintele republicii, iar organul legislativ — parlamentul bicameral. Cehia este membru al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (OTAN) şi a Uniunii Europene. Face şi parte din Grupul de la Visegrád.

[modifică] Nume

Pentru detalii, vezi: disputa privind numele Republicii Cehe.

Numele unic care se bucură de statutul oficial este Česká republika, în limba română Republica Cehă. Guvernul ceh sprijină şi folosirea termenului Česko ca numele convenţional scurt. Totuşi, în multe limbi îi lipseşte echivalentul. Cuvântul Česko a fost folosit pentru prima dată în 1777 ca sinonimul numelui Čechy, însemnând Boemia. Ca numele oficial, a apărut în dicţionarul cehei scrise în 1978. Cuvintele de tip Czechia din engleză şi Tchéquie din franceză sunt construcţii relativ noi din punctul de vedere lingvistic.

[modifică] Istorie

Pentru detalii, vezi: istoria Cehiei.

Arheologii au descoperit dovezi ale aşezărilor umane în această zonă datând din neolitic. În epoca clasică, din secolul al 3-lea î.Hr., aici au migrat celţii (tribul boiilor după care a fost numită Boemia) şi apoi în secolul 1 triburile germanice, marcomanii şi quazii. În timpul perioadei migraţiilor din secolul al V-lea, numeroase triburi germanice s-au deplasat către vest şi sud, în afara Europei Centrale. În cadrul unei migraţii la fel de importante, popoarele slave din regiunea Mării Negre şi a Munţilor Carpaţi s-au aşezat în regiune (stimulate şi de migraţia popoarelor din Siberia şi Asia Centrală: huni, avari, bulgari şi maghiari). În urma germanilor, ei s-au deplasat spre sud în Boemia, Moravia şi o parte a Austriei moderne.

În timpul secolului al 7-lea, negustorul franc Samo, sprijinindu-i pe slavii care se luptau cu conducătorii lor avari, a devenit conducătorul primului stat slav cunoscut din Europa Centrală. Principatul Moraviei s-a ridicat în secolul 8 (vezi Moravia mare).

Statul ceh a apărut către sfârşitul secolului 9 când a fost unificat de către dinastia Přemysl. Regatul Boemiei a fost o putere locală semnificativă în timpul Evului Mediu. A făcut parte din Sfântul Imperiu Roman în timpul întregii existenţe a acestei confederaţii.

Conflictele religioase precum Războaiele husite din secolul al 15-lea şi Războiul de treizeci de ani din secolul al 17-lea au avut un efect devastator asupra populaţiei locale. Boemia a căzut apoi sub influenţa habsburgilor şi a devenit o parte a Austro-Ungariei.

După prăbuşirea imperiului în urma primului război mondial, s-a format republica independentă Cehoslovacia în 1918. Noul stat conţinea importante minorităţi germane, maghiare şi poloneze. Deşi Cehoslovacia era un stat democratic şi liberal ce garanta şi implementa drepturi culturale şi lingvistice minorităţilor sale (şcoli în limba germană în zonele vorbitoare de limba germană), statul centralizat nu garanta autonomie politică teritorială minorităţilor sale, rezultând în nemulţumire şi un curent puternic în rândurile minorităţilor de a se desprinde de Cehoslovacia. Hitler a profitat de ocazie, şi, cu sprijinul Partidului German din Sudeţi al lui Konrad Henlein, a ocupat regiunea sudetă cu majoritate germană prin Pactul de la München. Polonia a ocupat zonele majoritar poloneze din jurul oraşului Český Těšín, în timp ce Slovacia a câştigat o mai mare autonomie, statul fiind redenumit „Ceho-Slovacia”. În cele din urmă Slovacia s-a desprins în 1939 şi restul teritoriului ceh a fost ocupat de Hitler care a instituit aşa-numitul Protectorat al Boemiei şi Moraviei. Aproximativ 125 000 de cetăţeni, inclusiv 83 000 de evrei, au fost ucişi şi alte sute de mii trimişi în închisori şi lagăre de concentrare sau de muncă forţată. Guvernul şi armata cehoslovacă în exil au fost recunoscute de Aliaţi.

Din 1945 până în 1948 în jur de 3 milioane de germani, aproape întreaga minoritate germană din Cehoslovacia interbelică au fost expulzaţi în Germania şi Austria. În consecinţă, 15,000 - 30,000 de germani au murit. Doar unei părţi dintre ei, care au activat în rândurile rezistenţei sau de care era nevoie din motive economice, i s-a permis să rămână, deşi mulţi au emigrat din cauza sentimentelor anti-germane din Cehoslovacia postbelică.

În 1948, o Cehoslovacie reconstituită a căzut în sfera de influenţă sovietică. În 1968, o invazie de către trupele Pactului de la Varşovia a stopat eforturile liderilor ţării de la liberaliza regimul şi de a crea un „socialism cu faţa umană” în timpul Primăverii de la Praga

În 1989, Cehoslovacia şi-a recâştigat independenţa politică prin „Revoluţia de Catifea”. La 1 ianuarie 1993 ţara s-a împărţit în mod paşnic, creându-se republicile independente Cehia şi Slovacia.

Republica cehă s-a alăturat NATO în 1999 şi Uniunii Europene la 1 mai, 2004.

Pe 28 februarie 2003, Václav Klaus a fost ales preşedinte şi reales pe 15 februarie 2008.

[modifică] Stemă

Stema mare a Republicii Cehe reprezintă un scut sfertuit. În cartierele unu şi patru este stema Boemiei: pe roşu, un leu de argint cu două cozi şi cu o coroană de aur; în cartierul doi este stema Moraviei: pe albastru, o acvilă în tablă de şah compusă din carouri de argint şi roşii, cu o coroană de aur; în cartierul trei este stema Sileziei: pe aur, o acvilă neagră cu o coroană de aur; acvila poartă pe aripi o semilună de argint terminată în trefle, din centrul căreia iese o cruce de argint. Stema mică a Cehiei reprezintă un scut roşu pe care se găseşte un leu de argint cu două cozi şi cu o coroană de aur.

[modifică] Împărţire administrativă

Pentru detalii, vezi: împărţirea administrativă a Republicii Cehe.

Din 2000, Republica Cehă este împărţită în treisprezece regiuni (cehă kraje, singular kraj). Praga, capitala republicii, are drepturi egale cu ele şi nu este considerată parte de nicio regiune. Fiecare regiune are său propriu consiliu regional (krajské zastupitelstvo) şi hatmanul (hejtman). Praga are consiliul orăşenesc şi primar în locul acestora.

76 de okrese vechi (okresy, singular okres), incluzând trei oraşe statutare (statutární města, singular statutární město: Brno, Ostrava şi Plzeň) au fost lichidate conform reformei administrative din 1999. Totuşi, au rămas că împărţire teritorială şi sunt folosite de multe instituţii ale administraţiei statale.

Harta administrativă a Republicii Cehe

(Matri- col)	Region	Capitală	Populaţie (est. 2004)	Populaţie (est. 2007)
A	Capitala Praga (Hlavní město Praha)		1,170,571	1,204,897
S	regiunea Boemia Centrală (středočeský kraj)	Praga (Praha)	1,144,071	1,193,516
C	regiunea Boemia de Sud (jihočeský kraj)	České Budějovice	625,712	632,547
P	regiunea Plzeň (plzeňský kraj)	Plzeň	549,618	559,010
K	regiunea Karlovy Vary (karlovarský kraj)	Karlovy Vary	304,588	306,172
U	regiunea Ústí nad Labem (ústecký kraj)	Ústí nad Labem	822,133	826,372
L	regiunea Liberec (liberecký kraj)	Liberec	427,563	432,752
H	regiunea Hradec Králové (královéhradecký kraj)	Hradec Králové	547,296	551,646
E	regiunea Pardubice (pardubický kraj)	Pardubice	505,285	510,263
M	regiunea Olomouc (olomoucký kraj)	Olomouc	635,126	641,006
T	regiunea Moravia-Silezia (moravskoslezský kraj)	Ostrava	1,257,554	1,249,981
B	regiunea Moravia de Sud (jihomoravský kraj)	Brno	1,123,201	1,137,533
Z	regiunea Zlín (zlínský kraj)	Zlín	590,706	590,482
J	regiunea Vysočina (kraj Vysočina)	Jihlava	517,153	513,195

[modifică] Geografie

Harta Cehiei

Pentru detalii, vezi: geografia Cehiei.

Peisajul ceh variază; partea sa occidentală, Boemia, constă dintr-un bazin, străbătut de Labe (Elba) şi Vltava (Moldau în germană), înconjurat în special de munţi mici, precum Sudeţii (incluzând Krkonoše, unde se află şi punctul cel mai înalt al ţării, Sněžka de 1.602 m). Moravia, în est, este de asemenea o regiune relativ muntoasă, străbătută de Morava. Aici se află şi izvorul Odrei (Oder în germană). Apele Cehiei curg spre trei mări diferite: Marea Nordului, Marea Baltică şi Marea Neagră.

Climatul local este temperat, cu veri calde şi ierni reci, un exemplu de combinaţie între influenţele continentale şi cele oceanice.

[modifică] Economie

Pentru detalii, vezi: economia Cehiei.

Unul dintre cele mai stabile şi prospere state postcomuniste, Cehia îşi revine dintr-o recesiune de la jumătatea lui 1999. Creşterea între 2000 şi 2001 a fost provocată de exporturile în Uniunea Europeană, în special în Germania, şi de investiţiile străine, în timp ce îşi revine cererea pe plan intern.

Rata corupţiei rămâne una dintre cele mai mari din ţările Uniunii Europene.

Deficitele fiscale şi de cont curent ar putea de asemena crea probleme în viitor.

Terminarea privatizării sectorului bancar, al telecomunicaţiilr şi al energiei va atrage investiţii străine, în timp ce restructurarea marilor întreprinderi şi îmbunătăţiri în sectorul financiar ar trebui să crească veniturile.

Guvernul ceh şi-a exprimat dornţa de a adera la euro în 2010, dar introducerea monedei este încă în fază incipientă.

[modifică] Patrimoniu mondial

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Republica Cehă:

Centrul vechi istoric din Praga (1992)
Centrul vechi istoric din Český Krumlov (1992)
Centrul vechi istoric din Telč (1992)
Biserica de pelerinaj „Sf.Ioan Nepomuc” de pe Zelená Hora, lângă Žďár nad Sázavou (1994)
Biserica mănăstirii Sedlec si centrul vechi istoric, ambele din oraşul Kutná Hora (1995)
Peisajul cultural din Lednice-Valtice (1996)
Vechiul sat Holašovice (1998)
Castelul şi parcul din Kroměříž (1998)
Castelul Lytomyšl (1999)
„Coloana Trinităţii” din Olomouc (2000)
„Vila Tugendhat” din Brno (2001)
Cartierul evreiesc şi biserica Sf.Procop din Třebíč (2003)