Regatul Țărilor de Jos

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol se referă la o țară. Pentru regiunea istorică, vedeți Țările de Jos (regiune).
Acest articol se referă la întreaga țară. Pentru partea sa europeană, vedeți Olanda.
Koninkrijk der Nederlanden
Regatul Țărilor de Jos
Drapelul Regatului Țărilor de Jos Stema Regatului Țărilor de Jos
DevizăJe Maintiendrai (franceză: Voi Menține)
Imnul național-
Amplasarea Regatului Țărilor de Jos
Centru administrativ AmsterdamAmsterdam (Olanda)
Limbi oficiale neerlandeză (+ frizonă în Frizia)
Sistem politic Monarhie constituțională
 -  Monarh Willem-Alexander
 -  Prim-ministru Mark Rutte
Formare
 -  Independență  
Suprafață
 -  Total 42,679 km² km² (locul Locul 131)
 -  Apă (%) 18%
Populație
 -  Recensământ  16.437.581 (locul Locul 59)
 -  Densitate 385/km² loc/km² 
Monedă Euro (EUR) în Țările de Jos, florin (sau gulden) în Aruba, Curacao și Sint Maarten
Prefix telefonic 31 (Olanda), 599 (Antilele), 297 (Aruba)
Domeniu Internet .nl, .an, .aw
Fus orar UTC+1 (Olanda), UTC-4 (Curacao, Sint Maarten, Aruba)

Regatul Țărilor de Jos (neerlandeză Sunet Koninkrijk der Nederlanden) este o asociere cu caracteristici federale bazată pe acordul politic, care constă din trei țări constituente: Țările de Jos (numită și Olanda) în Europa și trei regiuni insulare din Caraibe: Aruba, Curaçao și Sint Maarten. Regatul actual a fost creat conform Statutului Regatului Țărilor de Jos la data de 28 octombrie 1954. Între 1830 și 1954, „Regatul Țărilor de Jos” s-a referit la Olanda și posesiunile sale coloniale. Între 1954 și 1975, și Surinam a fost o țară constituentă a regatului.

Amsterdam este capitală constituțională a Țărilor de Jos, dar sediul guvernului se află în Haga. Willemstad este capitala Curaçao, Philipsburg este capitala țării Sint Maarten, iar Oranjestad este sediul guvernului local al statului Aruba.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Înainte de 1954, denumirea de „Regatul Țărilor de Jos” se referea la Olanda și dependențele olandeze. Din 1954, țările care constituit regatul sunt Surinam, Antilele Olandeze (cu Aruba) și Țările de Jos. Surinam și-a proclamat independența în 1975 și Aruba a devenit autonomă în 1986. Regatul există în forma actuală din 2010, când Antilele Olandeze s-au separat în Curaçao, Sint Maarten și alte câteva teritorii insulare devenite comune speciale ale Țărilor de Jos.

Țări constituente[modificare | modificare sursă]

Hartă a Regatul Țărilor de Jos. Teritoriile au aceeași scală.

Actualmente, Regatul Țărilor de Jos constă din patru țări:

Țări constând Regatul Țărilor de Jos
Țară Populație
(1 ian. 2010)[nb 1]
Procentaj
(populație)
Area
(km²)
Procentaj
(suprafață)
Densitate
(loc./km²)
Sursă
 Aruba 107.138 0,63% 193 0,45% 555 [lower-roman 1]
 Curaçao 142.180 0,84% 444 1,04% 320 [lower-roman 2]
Regatul Țărilor de Jos Țările de Jos[nb 1] 16.593.001 98,30% 41.854 98,42% 396
Regatul Țărilor de Jos Țările de Jos (partea europeană) 16.574.989 98,19% 41.526 97,65% 399 [lower-roman 3]
 Bonaire 13.389 0,08% 294 0,69% 46 [lower-roman 2]
 Saba 1.737 0,01% 13 0,03% 134 [lower-roman 2]
 Sint Eustatius 2.886 0,02% 21 0,05% 137 [lower-roman 2]
 Sint Maarten 37.429 0,22% 34 0,08% 1.101 [lower-roman 2]
Regatul Țărilor de Jos  Regatul Țărilor de Jos 16.879.748 100,00% 42.525 100,00% 397
Notes
  1. ^ a b Bonaire, Saba și Sint Eustatius fac parte de Olanda ca bijzondere gemeente ("comună specială") din 10 octombrie 2010.

Aruba[modificare | modificare sursă]

Aruba este un stat unitar centralizat. Administrația ei constă dintr-un guvernator, care reprezintă regina, și Consiliul Miniștrilor, condus de un prim-ministru. Poporul este reprezentat în Starea Arubei. Guvernatorul actual al Arubei este Fredis Refunjol, iar prim-ministrul este Michiel Godfried. Florinul aruban este monedă oficială a statului. Limbile oficiale sunt neerlandeza și papiamento. Suprafața este de 180 km2, iar populația de 104,589. Capitala este Oranjestad.

Olanda[modificare | modificare sursă]

Numită și Țările de Jos, Olanda este un stat unitar decentralizat. Este guvernat de către monarh și de Consiliul Miniștrilor, condus de un prim-ministru. Poporul este reprezentat în Statele Generale ale Olandei, compuse din Camera Reprezentanților și Camera Senatorilor. Administrativ, Olanda este împărțită în douăsprezece provincii: Brabantul de Nord, Drenthe, Flevoland, Frizia, Gelderland, Groningen, Limburg, Olanda de Nord, Olanda de Sud, Overijssel, Utrecht și Zeelanda. Primul ministru actual este Mark Rutte. Moneda oficială este euro. Limba oficială pentru întregul stat este neerlandeza. În Frizia, o a doua limbă oficială este limba frizonă. Suprafața Olandei este de 41.543 km2, iar capitala sa este Amsterdam.

Antilele Olandeze[modificare | modificare sursă]

Antilele Olandeze au fost un stat unitar descentralizat, având caracteristici federale. Statul era condus de un guvernator, reprezentantul reginei, și de Consiliul Miniștrilor, care avea un prim-ministru. Starea Antilelor Olandeze reprezenta poporul. Statul consta din cinci teritorii insulare: Bonaire, Curaçao, Saba, Sint Eustatius și Sint Maarten. Moneda oficială era guldenul Antilelor Olandeze. Statul avea patru limbii oficiale: engleza, neerlandeza, papiamento și spaniolă.

La data de 10 octombrie 2010 Sint Maarten și Curaçao au devenit state independente în componența Regatului Țărilor de Jos[1]. Insula Curaçao are peste 190.000 de locuitori și se află la 65 km de Venezuela, iar Sint-Maarten are o populație de 37.000 de locuitori și este situată pe aceeași insulă (Insula Sfântul Martin) cu teritoriul francez Saint-Martin.

Note[modificare | modificare sursă]