Bavaria

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Landul Bavaria
(Freistaat Bayern)
—  Regiune  —
Drapel
Drapel
Stema Landul Bavaria
Stemă

Țară Germania Germania

Reședință München
Subdiviziuni Subdiviziuni

Guvernare
 - Ministru-prezident Horst Seehofer (CSU)

Suprafață
 - Total 70,552  km²

Populație (2011)
 - Total 12,595,000 locuitori
 - Densitate 178,5 loc./km² 


Deutschland Lage von Bayern.svg
Pagina „Bayern” trimite aici. Pentru echipa de fotbal vedeți FC Bayern München


Bavaria (în germană Bayern, oficial Freistaat Bayern) este landul care cuprinde partea de sud-est a Germaniei.

Generalități[modificare | modificare sursă]

Pentru comparație, suprafața landului Bavaria este în jur de o treime din cea a României. La 31 decembrie 2010 avea 12.538.696 de locuitori. Cuvântul Freistaat (republică; literal „stat liber”) din denumirea oficială a Bavariei are o semnificație doar simbolică. De importanță legislativă și administrativă este constituția bavareză, la respectarea căreia veghează Curtea Constituțională a Bavariei (Bayerischer Verfassungsgerichtshof), cu sediul în München. Bavaria nu are o autonomie mai mare sau mai mică decât celelalte landuri, și nu există opțiunea legală ca ea să părăsească statul federal german. Totuși o empatie pentru un separatism teritorial are o lungă tradiție pe teritoriul Bavariei, unde tradițiile, folclorul și religia joacă un rol important în viața majorității locuitorilor săi. Interesele Bavariei sunt reprezentate de delegații landului Bavaria în bundesratul german (Consiliul Federal al landurilor), unde sunt discutate interesele specifice ale landurilor în raport cu celelalte landuri precum și cu federația.

Istorie[modificare | modificare sursă]

În limba germană Bayern (Bavaria) se scrie cu y începând de la 20 octombrie 1825, din timpul regelui Ludovic I al Bavariei; înainte era scris Baiern. Hotărârea regelui de a scrie cu y a fost determinată de alegerea fiului său Otto ca rege al Greciei.

În timpul împăratului Augustus romanii au colonizat teritoriul Bavariei din sud de Dunăre, unde populația locală era celtă (îndeosebi celții vindelici). După dezmembrarea Imperiului Roman, din populația locală celto-romană și imigranții germanici veniți din nord precum și din resturile din epoca migrațiilor popoarelor provenite din estul Europei s-a format populația bavareză, vorbitoare de dialecte germanice și creștinată începând din secolul al VII-lea, în urma misionariatului unor călugări irlandezi.

Castelul Neuschwanstein (vedere din sud)
Stema fostului regat Bavaria

Din anul 555 este amintit principatul dinastiei de principi ziși Agilolfinger, peste care au venit francii în timpul dinastiei merovingiene. Monarhul merovingian cel mai de seamă, Carol cel Mare, îl înfrânge în 788 pe prințul Bavariei Tasilo III, ceea ce înseamnă sfârșitul acestui principat.
Dezmembrarea Imperiului carolingian dă din nou posibilitatea prinților bavarezi să devină independenți, procesul fiind grăbit de atacurile ungare începând cu anul 862. Principele Bavariei, markgraf-ul (margraf, marchiz) Luitpold von Bayern, cade în Bătălia de la Pressburg (907), fiind învins în lupta cu ungurii.
Urmează pe tron fiul lui, Arnulf I. După victoria decisivă în alianță cu monarhul saxon Otto I cel Mare împotriva ungurilor la Lechfeld, lângă Augsburg (fostul municipiu Augusta vindelicorum), de la 10 august 955, urmează un val de colonizare bavareză spre est cu obținerea unor teritorii ce aparțin astăzi părții vestice a Austriei, Istria și Craina. Conflictele cu împărații germani ottoni (dinastia fondată de Otto cel Mare) duce din nou la o dependență a Bavariei față de monarhia germană. În 976 Bavaria se separă de principatul Carintia (Kärnten).
"Ostarrîchi; prințul de Babenberg" caută să redobândească și reușește în parte să obțină suveranitatea Bavariei prin crearea Marcha orientalis.
Începând din 1070, în timpul dinastiei Guelfilor (die Welfen), poziția principilor bavarezi se reîntărește. Conflictul dintre Guelfi și dinastia Stauferilor (die Staufer) se termină cu victoria celei din urmă (1180), în timpul împăratul Frederic I Barbarossa, care îl învinge pe Henric Leul (Heinrich der Löwe) (1129-1195) al Bavariei, care făcea parte din ramura saxonă a Guelfilor. Istria și Steiermark nu mai fac parte din Bavaria.

În perioada dintre anii 1180-1918 dinastia domnitoare în Bavaria a fost cea a familiei Wittelsbach. Perioada dntre 1255-1503 a fost o perioadă tulbure de fărâmițări a Bavariei în principate mai mici. Pentru o perioadă scurtă împăratul Ludovic al IV-lea de Bavaria reușește să reunească teritoriile separate, în 1328 el devenind chiar rege al Germaniei. Prin înțelegerea din Pavia (1329) Bavariei i-au fost alipite provinciile Oberpfalz (franconă), Tirol (din Austria) și Brandenburg (din jurul Berlinului), precum și ținuturi din Olanda. Ulterior (1363) Bavaria pierde Tirolul în favoarea Habsburgilor, iar Brandenburg trece în posesia principatului Luxemburg. Prin Bula de Aur (1356) principele Bavariei a pierdut demnitatea de principe elector, aceasta fiind preluată de principii din Palatinat (Pfalz).

În 1503 Albrecht al IV-lea a reușit reunificarea celor trei linii ale Casei de Wittelsbach.

Bavaria a ocupat poziția dominantă în cadrul "Ligii Catolice" din Războiul de 30 de ani. Ca urmare a victoriilor militare repurtate de generalul Tilly, principele Maximilian I a obținut în 1623 titlul de principe elector al Sfântului Imperiu Roman. În 1628 principele elector Maximilian I a ocupat Palatinatul drept reparație de război.

În timpul lui Napoleon Bonaparte Bavaria a fost de partea Franței, primind Tirolul și Salzburgul, prin schimbarea la timp a frontului. După înfrângerea lui Napoleon reușește să mențină unele din teritoriile dobândite (1814).
Regele Ludovic I dispune înființarea la München a unei "Universități pentru artă". Din cauza unei afaceri amoroase cu dansatoarea Lola Montez este silit să abdice. L-a urmat pe tron Ludovic al II-lea al Bavariei, care a avut inițiativa construirii unora dintre cele mai frumoase castele din Germania, așa cum este casteul Neuschwanstein. Acest monarh, care avea o afecțiune psihică, a murit (1866) înecat în condiții neelucidate deplin în lacul Starnberg de lângă München.
În 1866 Bavaria suferă o înfrângere militară, de partea Austriei, în războiul dintre Prusia și Austria.
Bavaria a fost din nou recunoscută în 1871, în cadrul noului stat german, Imperiul German (Deutsches Kaiserreich), rezultat din unificarea multor state germane dar fără Austria.
După detronarea familiei Wittelsbach, în 1918, este proclamată republica Bavaria (Freistaat Bayern). În primăvara lui 1919 Bavaria, mai precis capitala München, a fost pentru puține zile „republică sovietică”. Încercarea forțelor comuniste a fost zădărnicită de guvernarea centrală (federală) social-democrată cu ajutorul unor trupe paramilitare formate din foști combatanți pe front și în mare măsură de orientare ultraconservatoare sau naționalistă.

Patru ani mai târziu, în 1923, în capitala Bavariei a avut loc o nouă tentativă de puci, așa-zisul puci al berii, prin care forțe naționaliste, între care naziștii lui Hitler, au încercat să acapareze puterea în Bavaria și chiar în toată Germania.

În 1933 naziștii au ajuns la putere în Germania, iar Bavaria a devenit și a rămas provincie a celui de-al treilea Reich până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial (1945). Bavaria a devenit apoi zonă de ocupație a armatei americane. În 1949 Bavaria a pierdut regiuni în favoarea landului Renania-Palatinat (Rheinland-Pfalz). S-a integrat în noul stat german, Republica Federală Germania, menținându-și altminteri teritoriile pe care le avea în posesie încă din timpul lui Napoleon. În anii 1945-1946 și ulterior, o parte mare dintre germanii din teritoriile estice pierdute (îndeosebi germanii din silezieni și sudeți) s-au refugiat în Bavaria, unde și-au găsit domiciliu definitiv. Bavaria se consideră un fel de „sponsor” al germanilor izgoniți din fosta Cehoslovacie, despre care se spune că[formulare evazivă] sunt „al patrulea trib”, pe lângă populațiile autohtone din Bavaria: bavarezii, franconii (francii) și șvabii.

După greutățile financiare de după război Bavaria a devenit dintr-o regiune preponderent agricolă o regiune industrializată, cu nivel economic ridicat. Progresul s-a datorat în măsură considerabilă programului național al RFG de realocare a fondurilor federale în beneficiul preponderent al zonelor defavorizate și în curs de dezvoltare - program care a stat drept model și politicii desfășurate de Uniunea Europeană față de țările cooptate recent. O mare parte a marilor fonduri de dezvoltare au fost furnizate de-a lungul câtorva decenii de principala regiune industrializată a RFG, landul Renania de Nord - Westfalia (Nordrhein-Westfalen), unde se află concentrate industria extracției de cărbune și industriile metalurgică, siderurgică, chimică și energetică.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Alpii bavarezi

Relieful Bavariei este variat, având zone muntoase în est (muntele Arber) și îndeosebi în sud (versanții nordici ai lanțurilor de munți Alpi) - cel mai înalt pisc al Germaniei Zugspitze, la 2.962 m, aflându-se în sudul Bavariei, pe granița cu Austria -, zone deluroase și de șes, străbătute de râuri numeroase, dintre care cele mai importante sunt fluviile Dunărea (cursul: vest-est) și Main (est-vest), acesta din urmă străbătând provincia nordică a Bavariei, Franconia. În sudul Bavariei se află numeroase lacuri (între care Chiemsee și Lacul Constanța (germană Bodensee)), resturi ale erei glaciare.

Regiuni[modificare | modificare sursă]

Bavaria este situată în partea sud-estică a Germaniei cuprinzând următoarele regiuni (zone) geografice:

  • Munții Alpii bavarezi în sud
  • Regiunea deluroasă subalpină până la Dunăre cu cele trei lacuri majore din Oberbayern (Bavaria superioară)
  • Zona bavareză estică a munților Mittelgebirge (cu muntele Arber) și
  • Regiunea în trepte a ținuturilor deluroase Schwäbische Alb și Fränkische Alb
  • Zona cea mai joasă din Bavaria, la 107 m, în orașul Kahl pe Main (Franconia inferioară),
  • Zona cea mai înaltă: masivul Zugspitze (2.962 m deasupra nivelului mării), cel mai înalt munte din Germania (în districtul Garmisch-Partenkirchen).
  • Regiuni istorice

Ape[modificare | modificare sursă]

1. Ape curgătoare:

  • Cursul principal de apă este Dunărea, care izvorește în Schwarzwald (Munții Pădurea Neagră) și traversează granița cu Austria la Passau. Afluenții principali ai Dunării sunt:
    • pe malul drept: Iller, Lech, Isar și Inn (care are un debit mai mare ca Dunărea la confluența lor)
    • pe malul stâng: Wörnitz, Altmühl, Naab și Regen
  • Alte râuri importante (clasificate după debit) sunt: Salzach, Main,Vils, Alz, Regnitz, Amper, Saalach, Loisach, Tiroler Achen și Wertach.

2. Ape stătătoare (lacuri):

  • Abtsdorfer See
  • Alatsee
  • Alpsee
  • Altmühlsee
  • Ammersee
  • Badersee
  • Bannwaldsee
  • Barmsee
  • Bibisee
  • Birkensee
  • Birkensee (Dingolfing)
  • Bodensee (Lacul Constanța)
  • Chiemsee
  • Dreiburgensee
  • Eibsee
  • Egglburger See
  • Eggstätter Seen
  • Eginger See
  • Elbsee
  • Ferchensee
  • Fichtelsee
  • Förchensee
  • Forggensee
  • Freibergsee
  • Freudensee
  • Frillensee
  • Froschgrundsee
  • Funtensee
  • Griessee (Bayern)
  • Großer Alpsee
  • Großer Arbersee
  • Großer Brombachsee
  • Grünsee (Bayrischzell)
  • Grünsee (Berchtesgadener Land)
  • Grüntensee
  • Hackensee
  • Hahnenkammsee
  • Happurger Stausee
  • Hartsee
  • Hintersee
  • Hofstätter See
  • Höllensteinsee
  • Hopfensee
  • Igelsbachsee
  • Ilsesee
  • Ismaninger Speichersee
  • Karlsfelder See
  • Kirchsee
  • Kleiner Arbersee
  • Kleiner Brombachsee
  • Kleinhesseloher See
  • Kochelsee
  • Königssee
  • Korbsee
  • Kuhsee
  • Lautersee
  • Langbürgner See
  • Langwieder See
  • Leitgeringer See
  • Lödensee
  • Luussee
  • Mittersee
  • Niedersonthofener See
  • Oberpfälzer Seenland
  • Obersee
  • Obinger See
  • Osterseen
  • Pelhamer See
  • Perlsee
  • Pilsensee
  • Pflegersee
  • Rachelsee
  • Rannasee
  • Riegsee
  • Rießersee
  • Rinssee
  • Rottachsperre
  • Rothsee
  • Rothsee (Zusmarshausen)
  • Saalachsee
  • Schliersee
  • Schloßsee
  • Schwaltenweiher
  • Schwansee
  • Seehamer See
  • Seeoner Seen
  • Simssee
  • Soiernseen
  • Soinsee
  • Spitzingsee
  • Staffelsee
  • Steinsee
  • Sylvensteinsee
  • Starnberger See
  • Stausee Oberilzmühle
  • Tachinger See
  • Tegernsee
  • Thumsee
  • Tinninger See
  • Trinkwassertalsperre Frauenau
  • Tüttensee
  • Untreusee
  • Vilstalsee
  • Waginger See
  • Walchensee
  • Weißensee
  • Weißenstädter See
  • Weitsee
  • Weßlinger See
  • Windachspeicher
  • Wörthsee
  • Wörther See
  • Trennfelder Badesee
  • Zellsee

Clima[modificare | modificare sursă]

Capelă în Ţara Francilor

În Bavaria este în general o climă continentală relativ echilibrată, cu ierni reci și veri călduroase. Circa 100 de zile pe an sunt temperaturi sub 0 °C. Vânturile de vest aduc precipitații în medie de 70 cm pe an, în partea de nord a Alpilor până la 180 cm pe an. Cerul senin cu soare atinge circa 1.600-1.800 ore pe an. Precipitațiile cad cu precădere în perioada mai - iunie. Temperaturile medii multianuale la München: -5 °C în ianuarie, +23 °C în iulie.

Granițe[modificare | modificare sursă]

landul Baden-Württemberg 829 km
landul Hessa 262 km
landul Turingia 381 km
landul Saxonia 41 km
Cehia 357 km
Austria
(Salzburg, Tirol, Vorarlberg)
816 km
lacul Constanța (Bodensee) 19 km

Economie[modificare | modificare sursă]

Cu doar o sută de ani în urmă Bavaria mai era considerată o regiune slab dezvoltată. În prezent economia acestei "republici" se bazează nu numai pe un turism intensiv, ci și pe o industrie ultramodernă. Cel mai mare land german deține și cel mai ridicat procent de terenuri arabile (30 %), iar agricultura este o ramură esențială a economiei. Bavaria a devenit un land cu o industrie dezvolată cu tehnologie înaintată, cu ponderea econmică în regiunea München, unde se poate aminti industria constructoare de mașini cu firme de renume mondial (BMW, MAN, Knorr-Bremse), firme mari din ramura IT (Siemens, Infineon, Microsoft), posturi TV și edituri importante (Sky - fost Premiere, Kabel Deutschland, Burda Verlag), ca și industria aviatică și de armament (EADS, Krauss-Maffei).
Turismul, cu numeroase puncte de atracție: monumente istorice, muzee, grădini de vară (vezi Oktoberfest), locații pentru congrese și expoziții.
În regiunea Augsburg și Ingolstadt este triunghiul industriei chmice bavareze, pe când în Bavaria de nord se află regiunea metropolitană Nürnberg–Fürth–Erlangen, ca și regiunea Würzburg-Schweinfurt; acestea sunt regiuni cu o economie înfloritoare și un șomaj redus.
În Bavaria se află trei reactoare atomice moderne, ca și un reactor pentru cercetări nucleare.
Bavaria, care nu a avut de luptat cu ramuri industriale învechite (așa cum s-a întâmplat cu zona bazinului râului Ruhr), a putut să se axeze de la bun început pe direcții noi de dezvoltare: de aici provine peste jumătate din producția germană a industriei aviatice și cosmice. München, Nürnberg și Augsburg sunt în prezent mari centre ale industriei electronice și de utilaje. Industria de automobile este concentrată în Ingolstadt (Audi), Dingolfing și Regensburg. Berea și brânzeturile bavareze sunt apreciate în lumea întreagă pentru calitatea lor deosebită.

Puncte de atracție[modificare | modificare sursă]

Muzee[modificare | modificare sursă]

Bavaria are o cultură de peste 1.000 de ani cu numeroase muzee ca:

Teatrul Naţional din München
  • Alte Pinakothek, München
  • Neue Pinakothek, München
  • Pinakothek der Moderne, München
  • Deutsches Museum, München
  • Germanisches Nationalmuseum, Nürnberg
  • Fränkisches Freilandmuseum, Bad Windsheim
  • Maximilianmuseum, Augsburg
  • Jüdisches Museum Franken, Fürth și Schnaittach
  • Neues Museum, Nürnberg
  • Museum der Phantasie, Bernried
  • Museum Georg Schäfer, Schweinfurt
  • Künstlerhaus Marktoberdorf, Marktoberdorf

Grădini zoologice, parcuri[modificare | modificare sursă]

  • Niederbayrischer Vogelpark Abensberg
  • Zoo Augsburg
  • Tierpark Röhrensee, Bayreuth
  • Zoologischer Garten Hof
  • Tiergehege am Baggersee, Ingolstadt
  • Kleinzoo Wasserstern, Ingolstadt
  • Tierpark Hellabrunn, München
  • Tiergarten Nürnberg
  • Wildpark Poing
  • Reptilienzoo Regensburg
  • Wildpark an den Eichen, Schweinfurt
  • Tiergarten Straubing

Teatre, spectacole, opere[modificare | modificare sursă]

  • Bayerische Staatsoper im Nationaltheater München
  • Bayerisches Staatsschauspiel im Residenztheater München
  • Bayerisches Staatsballett im Nationaltheater München
  • Staatstheater am Gärtnerplatz, München
  • Staatstheater Nürnberg (teatrul de stat din Nürnberg)
  • Stadttheater Fürth (teatru orășenesc)
  • Markgrafentheater Erlangen
  • Mainfranken-Theater Würzburg
  • Stadttheater Augsburg
  • Landestheater Coburg
  • Stadttheater Regensburg
  • Südostbayerisches Städtetheater (Landshut, Passau, Straubing)
  • ca și numeroase Freie Bühnen, Boulevardtheater, Kabaretts und Experimentierbühnen.

Muzică[modificare | modificare sursă]

Compozitori:

  • Max Reger
  • Carl Orff
  • Wilfried Hiller
  • Richard Strauss
  • Christoph Willibald Gluck
"Maximilianeum" (clădirea Parlamentului Bavariei din München)

Orchestre muzicale:

  • Münchner Philharmoniker
  • Symphonieorchester des Bayerischen Rundfunks
  • Bamberger Symphoniker, Bayerische Staatsphilharmonie
  • Bayerisches Staatsorchester am Nationaltheater
  • Münchner Symphoniker
  • Münchner Kammerorchester
  • Nürnberger Philharmoniker am Staatstheater Nürnberg
  • Nürnberger Symphoniker
  • Hofer Symphoniker
  • Philharmonische Orchester Bad Reichenhall
  • Kammerorchester Schloss Werneck

Universități renumite[modificare | modificare sursă]

  • Universität Augsburg
  • Otto-Friedrich-Universität Bamberg
  • Universität Bayreuth
  • Katholische Universität Eichstätt-Ingolstadt
  • Friedrich-Alexander-Universität Erlangen-Nürnberg
  • Ludwig-Maximilians-Universität München
  • Technische Universität München
  • Akademie der Bildenden Künste München (Academia de Arte Frumoase München)
  • Ukrainische Freie Universität München
  • Universität der Bundeswehr München
  • Universität Passau
  • Universität Regensburg
  • Julius-Maximilians-Universität Würzburg

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Politică[modificare | modificare sursă]

Situația politică actuală[modificare | modificare sursă]

La alegerile din 2002 pentru parlamentul german (Bundestag), liderul de pe atunci al partidului Uniunea Creștin-Socială (CSU) Edmund Stoiber a fost nominalizat candidat pentru postul de cancelar (prim-ministru) al Germaniei de către fracțiunea parlamentară „uniunea creștină”, CDU/CSU. După ce însă uniunea nu a reușit să vină la putere, la alegerile de la 21 septembrie 2003 pentru parlamentul bavarez partidului CSU a obținut un rezultat istoric de 60,7 %.

Din 2008 și până în prezent președinte al CSU și prim-ministru al Bavariei este Horst Seehofer.

Partidul CSU activează numai în Bavaria, partidul corespunzător din restul Germaniei fiind Uniunea Creștin-Democrată CDU, care la rîndul său nu poate fi ales în Bavaria. Împreună ele formează în bundestag fracțiunea CDU/CSU.

Pentru rezultatele alegerilor federale mai recente vezi:

Diviziunile administrative ale Bavariei[modificare | modificare sursă]

Cele 7 regiuni admininistrative din Bavaria
Cele 71 districte rurale din Bavaria
Districtele rurale (Landkreise) şi oraşele libere (kreisfreie Städte) din Bavaria

Cele 7 regiuni administrative de tip Regierungsbezirk[modificare | modificare sursă]

Obiceiurile și dialectele vorbite diferă substanțial de la o regiune la alta.

În plus în Bavaria există și 7 unități administrative omonime dar de tip Bezirk (în traducere liberă: circumscripție), care coincid ca întindere cu cele 7 Regierungsbezirk de mai sus dar au atribuții diferite: Bezirk Oberfranken, Bezirk Mittelfranken ș.a.m.d.

Cele 7 regiuni administrative de mai sus sunt subdivizate în districte rurale (Landkreis) și orașe cu statut de district urban (kreisfreie Stadt):

Districtele rurale (Landkreis)[modificare | modificare sursă]

În total în Bavaria sunt 71 astfel de districte:

  1. Aichach-Friedberg
  2. Altötting
  3. Amberg-Sulzbach
  4. Ansbach
  5. Aschaffenburg
  6. Augsburg
  7. Bad Kissingen
  8. Bad Tölz-Wolfratshausen
  9. Bamberg
  10. Bayreuth
  11. Berchtesgadener Land
  12. Cham
  13. Coburg
  14. Dachau
  15. Deggendorf
  16. Dillingen
  17. Dingolfing-Landau
  18. Donau-Ries
  19. Ebersberg
  20. Eichstätt
  21. Erding
  22. Erlangen-Höchstadt
  23. Forchheim
  24. Freising
  1. Freyung-Grafenau
  2. Fürstenfeldbruck
  3. Fürth
  4. Garmisch-Partenkirchen
  5. Günzburg
  6. Haßberge
  7. Hof
  8. Kelheim
  9. Kitzingen
  10. Kronach
  11. Kulmbach
  12. Landsberg
  13. Landshut
  14. Lichtenfels
  15. Lindau
  16. Main-Spessart
  17. Miesbach
  18. Miltenberg
  19. Mühldorf
  20. München
  21. Neuburg-Schrobenhausen
  22. Neumarkt
  23. Neustadt an der Aisch-Bad Windsheim
  24. Neustadt (Waldnaab)
  1. Neu-Ulm
  2. Nürnberger Land
  3. Oberallgäu
  4. Ostallgäu
  5. Passau
  6. Pfaffenhofen
  7. Regen
  8. Regensburg
  9. Rhön-Grabfeld
  10. Rosenheim
  11. Roth
  12. Rottal-Inn
  13. Schwandorf
  14. Schweinfurt
  15. Starnberg
  16. Straubing-Bogen
  17. Tirschenreuth
  18. Traunstein
  19. Unterallgäu
  20. Weilheim-Schongau
  21. Weißenburg-Gunzenhausen
  22. Wunsiedel
  23. Würzburg

Orașele district urban (kreisfreie Stadt)[modificare | modificare sursă]

În total în Bavaria sunt 25 astfel de orașe; ele nu țin de vreun district rural:

  1. Amberg
  2. Ansbach
  3. Aschaffenburg
  4. Augsburg
  5. Bamberg
  6. Bayreuth
  7. Coburg
  8. Erlangen
  9. Fürth
  1. Hof
  2. Ingolstadt
  3. Kaufbeuren
  4. Kempten
  5. Landshut
  6. Memmingen
  7. München
  8. Nürnberg
  9. Passau
  1. Regensburg
  2. Rosenheim
  3. Schwabach
  4. Schweinfurt
  5. Straubing
  6. Weiden in der Oberpfalz
  7. Würzburg

Populație[modificare | modificare sursă]

La recensământul populației din 30 septembrie 2007, Bavaria avea 12.515.731 locuitori, din care 6.134.059 bărbați și 6.381.672 femei. [1]

Note[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Bayern