Azerbaidjan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Azerbaidjan este o ţară situată între Asia şi Europa, în Caucaz. Cuvântul „Azerbaidjan” înseamnă „Ţara Focurilor” în limba veche. Vecinii Azerbaidjanului sunt Rusia la nord, Iranul la sud, Georgia, Armenia şi Turcia la vest. La est este Marea Caspică. Pe litoralul Mării Caspice se află capitala Baku. Poporul azer face parte din familia naţiunilor turcice. Marea majoritate a populaţiei este de religie musulmană.

Cuprins 1 Natură 2 Clima 3 Economie 4 Limba 5 Azerbaidjanul de Sud 6 Istoria 7 Agresiunea Armeniei 8 Patrimoniul mondial UNESCO 9 Vezi şi 10 Legături externe

[modifică] Natură

Azerbaidjanul este caracterizat de o varietate peisajistică impresionantă. Peste 40% din teritoriul său este ocupat de şesuri şi câmpii, jumătatea cărora aflându-se la cote de 400-1500 metri deasupra nivelului mării. Teritoriile aşezate la cote de peste 1500 de metri constituie puţin mai mult de 10 procente din totalul teritoriului ţării. Cel mai renumit platou este Kura. Pantele munţilor sunt acoperite de fagi, stejari şi brazi. Clima subtropicală uscată, predominantă în partea estică, respectiv centrală a Azerbaidjanului, este caracterizată de o iarnă blândă şi de o îndelungată - patru până la cinci luni - şi foarte caldă vară.

Acest mediu a fost extrem de favorabil dezvoltării economice a Azerbaidjanului din moment ce agricultura primitivă i-a făcut loc folosirii mai adecvate a solului.

Azerbaidjanul are munţi foarte înalţi (până la 4466 m), păduri şi mare. Azerbaidjanul atrage din ce în mai mulţi turişti în fiecare an.

[modifică] Clima

În Azerbaidjan se regăsesc aproape toate tipurile de climă. Când într-o parte a ţării este prea cald, în altă parte poate să fie forte frig. Clima este favorabilă pentru agricultură. Aici se cultivă diferite soiuri de pomi fructiferi.

Amplasarea Azerbaidjanului in zona climaterică care cuprinde 9 din cele 11 zone climaterice ale globului pământesc, de la subtropice până la pajiştile alpine, existenţa pământurilor roditoare, a multor zăcăminte naturale, o lume bogata si variata de plante si animale – toate acestea au favorizat dezvoltarea economiei si vieţii culturale.

[modifică] Economie

În perioada comunistă i-a fost acordată o atenţie deosebită industriei de petrol şi de gaze naturale, precum şi industriei de maşini şi echipamente, industriei textile şi celei alimentare.

În secolul al XX-lea, zăcămintele Azerbaidjanului furnizau cea mai mare parte a petrolului, necesară Imperiului rusesc, respectiv fostei URSS. Energia electrică este produsă preponderent de termocentrale. În timp ce capitala Baku este centrul principal industrial al republicii, Sumgait este cel mai mare furnizor de produse siderurgice. Industria azeră produce îngrăşăminte chimice, carburanţi, herbicide, uleiuri industriale, cauciucuri sintetice şi plastice. Industria uşoară produce mărfuri din bumbac şi lână, încălţăminte şi alte articole de larg consum.

Deşi suprafaţa cultivabilă a Azerbaidjanului nu depăşeşte o cincime din teritoriul său, produsele asigurate sunt semnificative. Azerbaidjanul este un lider în producţia bumbacului, tutunului, strugurilor şi a ceaiurilor la nivel regional. Dat fiind că fluviile navigabile sunt puţine, Azerbaidjanul a dezvoltat cu precădere transportul feroviar şi cel automobilistic.

Atât câmpiile, cât şi dealurile molcome, în general sunt bine udate şi adecvate culturilor, cele mai importante în antichitate fiind cerealele şi viile. Luncile mănoase sunt ideale pentru păşunat. Alte resurse importante sunt codrii montani, pare-se cândva foarte bogaţi în pomi, ceea ce o mărturiseşte construirea caselor din lemn. Piatra, de asemenea, a fost folosită tăiată în blocuri pătrate. Agricultura, resursele naturale şi un comerţ care cu timpul a devenit extrem de activ, au influenţat decisiv civilizaţia azeră.

Azerbaidjanul are resurse naturale bogate de petrol, gaze naturale, aur, aluminiu etc. Printre produse marine preferate de toţi putem enumera caviarul şi diferite soiuri de peşti, preparate după reţete tradiţionale.

[modifică] Limba

Limba vorbită este limba azeră, foarte apropiată de limba turcă din Anatolia, iar alfabetul este latin, cu unele litere adaptate vocabularului specific.

[modifică] Azerbaidjanul de Sud

Azerbaidjanul de Sud (în azeră Cənubi Azərbaycan sau Güney Azərbaycan) sau Azerbaidjanul iranian (în azeră İran Azərbaycanı) este zona care face parte din Azerbaidjanul istoric.

Mulţi dintre azeri trăiesc în afara hotarelor Azerbaidjanului de astăzi. Printre aceştia se pot menţiona Azerii din Armenia, Azerii din Derbent şi Azerii din Georgia.

[modifică] Istoria

Azerbaidjanul este unul dintre cele mai vechi state ale civilizaţiei, fiind o ţară cu o istorie străveche şi bogată, pe teritoriul căreia de-a lungul secolelor s-a acumulat o bogată moştenire pentru tezaurul culturii mondiale. Descoperirea peşterii Azîh - unul dintre primele locuri unde a trăit omul, precum şi a unor obiecte din epoca de piatra, demonstrează ca Azerbaidjanul a intrat în zona unde au trăit antropoizii. Procesul de formare a triburilor în această zonă a durat din mil. III până în sec I i.C. Primele formaţiuni politice au apărut pe teritoriul Azerbaidjanului în sec IX i.C. Statul Manna, care avea un nivel ridicat de dezvoltare economică şi culturală, ai cărui locuitori credeau în fenomene naturale, Soare şi Lună.

La inceputul sec. VI i.C. Manna a fost cucerită de Media şi religia oficială a devenit zoroastrismul, a cărui răspândire era legată de numeroasele zăcăminte de ţiţei şi gaze, surse naturale de foc. Un rol important în istoria străveche a Azerbaidjanului l-au jucat statele Atropatena şi Albania Caucaziană. Denumirea de Atropatena, provenită de la numele conducătorului ei, Atropat, s-a transformat mai târziu în Azerbaidjan. Anume în Atropatena a început procesul de formare a naţiunii azere. În sec. III-V pe teritoriul Azerbaidjanului s-a răspândit creştinismul. Odată cu apariţia în Transcaucazia a bisericilor creştine, viaţa laică şi spirituală a căpătat un nou impuls de dezvoltare. La inc. sec. V a fost alcătuit alfabetul alban, care a impulsionat dezvoltarea învăţământului. Multe monumente unice culturale ale literaturii şi arhitecturii s-au păstrat până în zilele noastre.

La începutul sec. VIII Azerbaidjanul a fost cucerit de arabi si a devenit o parte a califatului arab sub denumirea vilaiat Arran. În aceasta perioada islamul devine principala religie a Azerbaidjanului, punând bazele unor noi tradiţii si culturi. Azerii, ca si alte naţiuni care au adoptat islamul, se numeau musulmani si contribuiau la dezvoltarea culturii musulmane. În acea perioadă Azerbaidjanul a îmbogăţit tezaurul culturii mondiale, dând lumii mulţi savanţi, poeţi şi arhitecţi iluştri. În perioade diferite ale evului mediu, pe teritoriul Azerbaidjanului s-au evidenţiat formaţiunile statale Qaraqoyunlu, Agqoyunlu şi statul Safevizilor. Rutele comerciale dintre Europa şi Asia au făcut ca Azerbaidjanul, care se afla la intretaierea lor, să intre în sfera de interese ale altor state. Cu toate acestea, în sec. XVIII pe teritoriul Azerbaidjanului au apărut state independente – hanate. Însă diferendele dintre Rusia, Turcia şi Iranul, care s-au accentuat in sec. XVIII-XIX, au transformat Azerbaidjanul intr-o arena a războaielor. În baza tratatului de la Turkmanciai (1928) Rusia şi Iranul au împărţit intre ele Azerbaidjanul istoric: partea de nord a revenit Rusiei, iar cea de sud Iranului. Acum, în Iran trăiesc în jur de 25-30 milioane de azeri.

După Primul Război Mondial, în anul 1918, a fost fondată Republica Democratică Azerbaidjan, devenind astfel prima republică dintre ţările musulmane. A putut exista până în 1920, când a fost ocupată de armata sovietică. Azerbaidjanul şi-a recâştigat independenţa în 1991.

[modifică] Agresiunea Armeniei

În prezent, Azerbaidjanul are un conflict militar cu Armenia, care a ocupat 20% din teritoriul Azerbaidjanului Karabahul şi în urma căruia aproape 800.000 persoane au fost obligate să se refugieze, trăind până în prezent fără locuinţă.

Vezi şi Karabahul de Munte

[modifică] Patrimoniul mondial UNESCO

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt incluse următoarele obiective din Azerbaidjan (în stânga: anul preluării bunului / locului pe Lista UNESCO):

• 2000 Partea fortificată a oraşului Baku cu Palatul Shirwan Shah şi Turnul Fecioarei
• 2007 Peisajul cultural cu picturi rupestre din Gobustan

[modifică] Vezi şi

• Listă de fluvii din Asia
• Locuri din patrimoniul mondial UNESCO

[modifică] Legături externe

• en Azerbaijan Links
• en Azerbaijan Photo Gallery

	Subiecte Azerbaidjan --- Azeri --- Limba azeră
	Apărare  •  Aşezări  •  Capitala  •  Climă  •  Conducători  •  Cultură  •  Demografie  •   •  Economie  •  Educaţie  •  Faună  •  Floră  •  Geografie  •  Hidrografie  •  Istorie  •  Oraşe  •  Politică  •   •  Sănătate  •  Sport  •  Steag  •  Stemă  •  Subdiviziuni  •  Turism  •  •  Cioturi  •  •  Formate  •  •  Imagini  •  •  Portal  •  •

v • d • m Comunitatea Statelor Independente (CSI)
Armenia • Azerbaidjan • Belarus • Georgia • Kazahstan • Kârgâzstan • Republica Moldova • Rusia • Tadjikistan • Turkmenistan • Ucraina • Uzbekistan