Măcin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Măcin
—  Oraș  —
Macin Fantana arteziana din centru.jpg
Stema Măcin
Stemă
Măcin se află în Romania
{{{alt}}}
Măcin
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°14′44″N 28°7′23″E / 45.24556°N 28.12306°E / 45.24556; 28.1230645°14′44″N 28°7′23″E / 45.24556°N 28.12306°E / 45.24556; 28.12306

Țară  România
Județ Tulcea

SIRUTA 159730

Guvernare
 - Primar Nicolae Topoleanu (PDL, ales 2012, predecesor Andone Ichim - PSD)

Suprafață
 - Total 44  km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 8.245 locuitori
 - Densitate 268 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 10.625 locuitori

Site: Situl Primariei

Poziția localității Măcin

Măcin este un oraș în județul Tulcea, Dobrogea, România. Are o populație de 8.245 locuitori.[2]

În localitatea Măcin funcționează o parte a Administrației Parcului Național Munții Măcinului.

Așezare geografică[modificare | modificare sursă]

Orașul Măcin este situat la confluența unităților morfologice fluviul Dunărea cu Munții Măcinului. [3] [4] , la altitudinea medie de 40 m, în vecinatatea Dunării Vechi la vest și a Munților Măcinului (Culmea Pricopanului) la est si nord-est. [5] Relieful orașului Măcin se compune din trei forme de relief principale: Munții Măcinului, câmpia marginală și Lunca Dunării. [3] Are acces rutier dinspre Brăila (punctul de trecere cu bacul de la Smârdan), Galați (punctul de trecere cu bacul de la I.C.Brătianu), Tulcea (șoseaua E87) și Constanța. [5]

Etimologie [3] [5][modificare | modificare sursă]

Conform izvoarelor istorice, posibila localizare a "Vicinei" era la Măcin, de unde provenea primul mitropolit al Țării Românești (1359), Iachint de Vicina. Unii istorici, cum ar fi Nicolae Iorga și Gheorghe I. Brătianu, afirmă această ipoteză toponimică. O dată cu cucerirea Dobrogei de către Imperiul Otoman, Măcinul devine sediu al unei garnizoane otomane, centru de colectare și tranzit al produselor destinate aprovizionării Constantinopolului.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Măcin

     Români (84.54%)

     Romi (3.89%)

     Turci (2.35%)

     Necunoscută (8.57%)

     Altă etnie (0.63%)



Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Măcin

     Ortodocși (88.42%)

     Musulmani (2.51%)

     Necunoscută (8.53%)

     Altă religie (0.52%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Măcin se ridică la 8.245 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 10.625 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (84,55%). Principalele minorități sunt cele de romi (3,89%) și turci (2,35%). Pentru 8,57% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,43%), cu o minoritate de musulmani (2,51%). Pentru 8,54% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Evoluția populației la recensăminte:


Istoric [3] [4] [5] [7][modificare | modificare sursă]

Orașul Măcin s-a constituit în apropiere de castrul roman Arrubium, ridicat de romani în vecinătatea unei așezări daco-getice cu nume de origine celtică (de la care a preluat numele). În antichitate, aici a existat un cult al zeului Jupiter Arrubianus, de unde provine numele. Cetatea era cuprinsă în uniunea tribală condusă de Rhemaxos, sau, poate a celei a lui Zyraxes, incluzând și Delta Dunării. După cucerirea Dobrogei de către romani (46 e.n.), Arrubium devine reședința unei unități romane de cavalerie.

În Evul Mediu, orașul poartă numele de Măcin și joacă un rol important în viața economică și administrativă a Dobrogei.

În anul 1388, în timpul voievodului Mircea cel Bătrân (1386-1418), odată cu cucerirea Dobrogei de către Imperiul Otoman, Măcinul a avut un important rol comercial – ca sediu al unei garnizoane otomane, port la Dunăre, punct de vamă și stație pe drumul ce ducea către capitala Imperiului Otoman.

În iarna anilor 1461-1462, Vlad Țepeș conduce o campanie militară împotriva armatei turce peste Dunăre, restabilind controlul românesc asupra Dobrogei.

În toamna anului 1594 și primăvara anului 1595, are loc o incursiune armată a domnitorilor Aron Vodă și Mihai Viteazul, în contextul răscoalei antiotomane a Țărilor Române, în urma căreia fortărețele de la Măcin, Isaccea, Cernavodă, Silistra, Nicopole și Vidin au fost cucerite.

Odată cu declanșarea războaielor ruso-turce, Măcinul a fost în mai multe rânduri implicat în acestea. La 11 octombrie 1771, generalul rus Miloradovici, alungă din Măcin oastea otomană condusă de Abdi Pașa, al carui efectiv se ridica la 7 000 de oameni.

La 9 iunie 1877, trupele corpului 14 ale armatei ruse comandat de generalul Zimmerman au început traversarea Dunării în Dobrogea pe la Galați și Reni. Măcinul a fost ocupat la 11 iunie 1877. În timpul acestui război, au avut loc scufundarea cuirasatului turc “Lufti-Djelil”, o importantă navă de război a flotei otomane, de către artileria rusă din Brăila, și atacul din 13-14 mai 1877, când șalupa “Rândunica” comandată de maiorul roman Murgescu, a scufundat pe canalul Măcin canoniera cuirasată ”Hivzi-Rahman”.

În anul 1878, în urma Tratatului de la Berlin care aloca Dobrogea României, la 14 noiembrie 1878 o coloană a armatei române și înalte oficialități ale guvernului de la București treceau pe sub un arc de triumf ridicat la Măcin, marcând un moment al întregirii naționale.

Instituții de cultură [3] [5][modificare | modificare sursă]

În Măcin se află Casa de cultură, Biblioteca, precum și mai multe unități de învățământ.

Unitǎți de învǎțământ[modificare | modificare sursă]

Școli generale:

  • Ṣcoala generalǎ nr.1
  • Ṣcoala generalǎ "Gheorghe Banea" nr.2

Licee:

Economie [3] [5] [8][modificare | modificare sursă]

Economia orașului Măcin are o structură agrar-industrială. Comerțul se desfășoară prin S.C., asociații familiale sau independente, aceste forme de organizare fiind la nivelul localității de 441 formațiuni, care activează și în sectorul de prestări servicii către populație, după cum urmează :

  • Asociații familiale (A.F.) 29
  • Persoane fizice - independenți 55
  • Societăți în comandită simplă 2
  • Societăți în nume comun (S.N.C.) 60
  • Societăți comerciale cu răspundere limitată (S.R.L.) 262

Profil preponderent agrar - cereale, vii (la aproximativ 40 km se află vestita podgorie de la Niculițel).

Tradițiile industriei locale sunt legate de exploatarea pietrei din renumitul "Triunghi al granitului" de reputație europeană: Măcin, Greci, Turcoaia; exploatarea și prelucrarea lemnului, confecții, meșteșuguri tradiționale (împletituri papură, răchită), prelucrări în metal (activitate astăzi decăzută dar cu cooperări la nivel național, în trecut), în domeniul auto și al componentelor pentru utilaje agricole. Cooperativa meșteșugărească "Arrubium" a fost multă vreme (până în 1989 deținătoare a locului I pe țară în producția de confecții textile, mobilier, broderie, lenjerie, etc.).

Actualmente profilul industrial este preponderent reprezentat de confecții.

Importante tradiții în domeniul construcțiilor, în care funcționează, în regim concurențial, 4 societăți private locale.

Industria[modificare | modificare sursă]

Industria locală s-a dezvoltat în cea mai mare parte în anii comunismului. În prezent industria orașului se confruntă cu probleme din cele mai dificile, de adaptare la exigențele impuse de economia de piață determinate de următoarele motive:

  • tehnologiile prezente în intreprinderile locale, care, la nivelul anului 1995, lucrau cu capitalul statului sau al proprietății de grup (cooperativa de consum și meșteșugăreascș), sunt complet depășite, energofage, necompetitive;
  • industria nu este adaptată economiei de piață sau, mai bine zis, pieței europene din punct de vedere sortimental și al calității produselor.

În strategia de reformă economică și socială, autoritățile locale și județene plasează industria pe un loc principal deoarece, în cadrul actualei crize a ansamblului producției naționale, se constată preponderența crizei industriale.

Ramurile industriale cele mai dezvoltate la această dată în orașul Măcin sunt:

  • industria usoară - reprezentată prin societăți comerciale cu capital privat străin (italiene, coreene, etc) de confecții textile și tricotaje, în sistem lohn;
  • industria minieră - constă în exploatarea la suprafață a granitului din Munții Măcinului;
  • industria alimentară - s-a dezvoltat în concordanță cu tendințele și orientările actuale ale economiei de piață și care se bazează, în principal, pe prelucrarea produselor agricole și animaliere;
  • industria lemnului - a cărei dezvoltare în viitor este determinată de suprafața și calitatea fondului forestier de esență moale (salcie ți plop) din zonă. Cheresteaua produsă pe teritoriul zonei se exportă în stare brută sau se prelucrează în produse finite (lădițe, boxpaleți) pentru intern și export.

Dezvoltarea micilor afaceri este esențială pentru economia orașului Măcin și a zonei, deoarece starea economică și socială generală este strâns dependentă de succesul afacerilor intreprinzătorilor care contribuie, în mare parte, la realizarea produsului intern brut și oferă noi locuri de muncă.

Agricultura[modificare | modificare sursă]

Din suprafața totală a orașului, suprafața agricolă este de 8.729 ha, din care suprafața arabilă este de 7.600 ha, pășunile naturale 590 ha, fânețele de 399 ha și vii pe rod 140 ha. Pădurile și alte terenuri cu vegetație forestieră cuprind o suprafață de 83 ha, iar teren neproductiv 73 ha. Din totalul suprafeței arabile sunt irigate 3950 ha, iar structura pe categorii de proprietari se prezintă astfel:

  • gospodăriile populației - 4.150 ha, din care amenajate pentru irigat 1.893 ha;
  • societăți comerciale cu capital de stat - 3.485 ha, din care amenajate pentru irigat 2.057 ha;

În urma aplicării prevederilor Legii nr.18/1991 privind fondul funciar, privatizarea s-a făcut prin improprietărirea a numeroase familii cu suprafețe în medie de 2,5 ha, de la 0,5 ha până la 10 ha. Aceste mici proprietăți de pământ nu pot deveni exploatații agricole eficiente decât dupa elaborarea unor noi legi care să permită mișcarea pâmântului în vederea comasării lui în forme organizatorice avantajoase pentru manifestarea tehnologiilor agricole.

Gospodăriile agricole individuale, predominante în agricultura zonei orațului Măcin, au, în medie, o suprafață de 2 ha și un număr redus de animale. Cea mai mare parte a acestora se caracterizează printr-o putere economică redusă și orientarea spre autoconsum.

Efectivele de animale cuprind: 584 capete bovine, 1.787 capete porcine, 10.117 capete ovine și caprine și peste 27.000 de păsări.

Turism[modificare | modificare sursă]

Macin, Monumentul Eroilor

Obiectivele turistice, ușor accesibile, sunt formate din elemente ale potențialului turistic natural (peisaj geografic, rezervații naturale, monumente ale naturii), precum și de elemente ale potențialului turistic antropic (monumente istorice și de arhitectură, obective culturale și de artă populară).

Până în prezent, turismul este puțin practicat în Munții Măcin, aceștia fiind situați departe de lanțul carpatic, izolați în umbra deltei Dunării.

Potențial turistic natural[modificare | modificare sursă]

  • Parcul Național Munții Măcinului
  • Vârful Tutuiatul (Greci) - 467 m
  • Vârful Moroianu - 43 4m
  • Vârful Capusa - 433 m
  • Vârful Priopcea - 41 0m
  • Vârful Sulucul Mare și Culmea Pricopanului - 370 m
  • Punctul fosilier Dealul Bujoarele (rezervație naturală geologică)
  • Padurea Valea Fagilor (rezervație naturală botanică)
  • Popina Blasova (rezervație naturală) în Balta Brăilei
  • Locul numit "Piatra fetii"
  • Dunărea veche - Brațul Măcin
  • Izvorul de leac din Munții Măcinului;
  • Broasca țestoasă dobrogeană (monument al naturii)
  • Vipera cu corn (cel mai mare șarpe veninos din fauna României)
  • Balaurul dobogean (cel mai mare șarpe veninos din țară-2.6 m)

Potențial turistic antropic[modificare | modificare sursă]

  • Castrul roman Arrubium - Măcin (secolul I e. n.) - 467m
  • Cetațile romane de la Troesmis, lângă Turcoaia (secolele III-IV e.n.)
  • Cetatea romano-bizantină Dinogetia, lângă Garvan (secolul IV)
  • Hanul vechi și Geamia din Măcin (secolul al XVIII)
  • Casa memorială "Panait Cerna" (din comuna Cerna)
  • Casele cu arhitectura specific dobrogene (la Luncavita, Vacareni, Garvan și Jijila)
  • Monumentul Eroilor din Măcin
  • Popina Blasova (rezervație naturală) în Balta Brăilei
  • Mănăstirea din Măcin, cu interior din lemn;

Dotariele turistice lipsesc pe munți, iar cele care există au fost realizate în orașul Măcin. Din punct de vedere turistic, munții Măcinului și întregul ținut vor putea constitui în viitor o zonă atractivă pentru drumeții care doresc odihnă activă datorită realizării Parcului Național Munții Măcin.

Popasuri turistice[modificare | modificare sursă]

  • "Piatra fetii" (între Smardan și Macin) - nu mai funcționează
  • Culmea Pricopanului (la 5 km de Măcin spre Greci; lângă Lacul Sarat - secat pe timpul verii) - nu mai funcționează
  • Caprioara (între Horia și Mircea Voda) - funcționează
  • "La Scapetti" (pe Valea Luncavita - Cetatuia) - ?

Portul industrial Măcin [9][modificare | modificare sursă]

Portul industrial Măcin are o capacitate de încarcare anuala de 1.000.000 tone, dar, la ora actuală, volumul de activitate se cifrează la 750.000 - 800.000 tone.

Portul Turcoaia face parte integrantă din portul industrial Măcin. Numai portul Măcin are o capacitate de încărcare descărcare de 500.000 tone, realizându-se annual un volum de 350.000 - 400.000 tone material rulat. Dispune de două macarale de cheu cu o capacitate de 5 tone, iar în caz de necesitate sunt detașate macarale plutitoare.

Dana este situată pe brațul vechi al fluviului Dunăre - Măcin - la km 14. Produsele care sunt vehiculate prin portul industrial Măcin : produse de carieră, cereale, lemne.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Măcin


TL Acest articol despre o localitate din județul Tulcea este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.