Rupea
| Rupea | |||
| — oraș — | |||
.jpg) Cetatea Cohalmului | |||
| |||
  Rupea Rupea (România) | |||
 Rupea Rupea (Județul Brașov) | |||
| Coordonate: 46°02′20″N 25°13′21″E / 46.03889°N 25.22250°E46°02′20″N 25°13′21″E / 46.03889°N 25.22250°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Brașov | ||
| SIRUTA | 40394 | ||
| Reședință | Rupea[*] | ||
| Componență | Rupea[*], Fișer | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Alexandru Opriș[*][3] (PNL, octombrie 2020) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 74,87 km² | ||
| Populație (2011)[1][2] | |||
| - Total | ▼ 5269 locuitori | ||
| - Densitate | 66,93 loc./km² | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 505500 | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
 | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Rupea, mai demult Cohalm, Holuma, (în dialectul săsesc Räppes, germană Reps, Rupes, Kuhalme, maghiară Kőhalom) este un oraș în județul Brașov, Transilvania, România, format din localitățile componente Fișer și Rupea (reședința). În anul 2011 populația localității era de 5.269 locuitori.
Monumente istorice[modificare | modificare sursă]
În localitate se găsesc atât monumente de patrimoniu arhitectural de interes național (cetatea Rupea sec.XIV-XVII, ansamblul bisericii evanghelice sec.XV-XVIII), cât și monumente de interes local (ansamblul str. Cetății între Cimitirul Evanghelic și Blocuri sec.XVIII-XIX, ansamblul str. Republicii sec.XVIII-XIX, casă str.Republicii nr.104 sec.XVII,1870, casa Nicolae Filipescu nr.105 sec.XVIII și casă str.Republicii nr.117, 1860).[4]
Cetatea Rupea, atestată în 1324 ca și castru regal (castro Kuholm), se dezvoltă în jurul unei așezări confirmate documentar din secolul al XIII-lea. În secolul al XV-lea cetatea este trecută sub administrarea comunității săsești care o transformă într-o cetate de refugiu, cunoscând mai mult etape de extindere până în secolul al XVII-lea. Curtinele formează patru incinte, fiind întărite cu turnuri și porți interioare care compartimenteazǎ ansamblul fortificat. Incinta centralǎ este prevăzută cu un reduit[5] și cu o capelă.
Date geologice[modificare | modificare sursă]
În subsolul zonei se găsește un masiv de sare.[6] Exploatarea apei sărate este confirmată arheologic pe cuprinsul localității încă din perioada romană (în apropierea unei așezări din secolul II-III).[7] În epoca modernă este reconfirmată utilizarea apei saline din fântâni special amenajate și a folosirii acesteia în gospodării, încă de la începutul secolului al XVIII-lea.[8]
De asemenea, în subsolul localității există depozite de apă sulfuroasă, care în a doua jumătate a secolul al XIX-lea până în prima parte a secolului XX, aduceau renume localității pentru proprietățile curative (recomandate mai ales pentru tratarea reumatismului), atrăgând vizitatori din întreg spațiul Central European (Viena, Dresda, Cernăuți), precum și din Vechiul Regat.[9][10] Băile cu apă sulfuroasă de la Rupea, erau printre puținele locuri din Transilvania (fiind trei in total), care dețineau aceleași proprietăți curative.[10] Cu toate aceastea au fost lăsate în paragină de către autoritățile comuniste, fiind în cele din urmă demolate.
Demografie[modificare | modificare sursă]
În prima jumătate a secolului XX, populația localității cunoaște o ușoară scădere, contrastată de o creștere a elementului românesc. Datele demografice oficiale din această perioadă indică o fluctuație a populației determinată atât de schimbările politice cât și de factori precum migrația internă și externă sau rata natalității.
Componența etnică a orașului Rupea
Români (68,15%)
Maghiari (18,5%)
Romi (6,83%)
Germani (1,55%)
Necunoscută (4,93%)
Altă etnie (0,01%)
Componența confesională a orașului Rupea
Ortodocși (67,98%)
Romano-catolici (7,72%)
Reformați (6,01%)
Penticostali (5,52%)
Unitarieni (4,32%)
Luterani (1,08%)
Evanghelici de confesiune augustană (1,21%)
Necunoscută (4,97%)
Altă religie (1,15%)
| Anul | Germani | Maghiari | Români | Evrei | Alții | Total |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1910 | 1230 | 425 | 975 | - | 311 | 2941 |
| 1930 | 1056 | 497 | 1215 | 5 | 36 | 2809 |
| 1941 | 984 | 317 | 1350 | - | 130 | 2781 |
Din decembrie 1989, sașii din Rupea au început să plece în Germania[12].
În decembrie 2010, în orașul cu 5.700 de locuitori mai sunt doar două-trei familii de sași, restul fiind mixte.[12]
Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Rupea se ridică la 5.269 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.759 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (68,15%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (18,5%), romi (6,83%) și germani (1,56%). Pentru 4,93% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2]
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (67,98%), dar există și minorități de romano-catolici (7,72%), reformați (6,02%), penticostali (5,52%), unitarieni (4,33%), luterani de confesiune augustană (1,21%) și evanghelici-luterani (1,08%). Pentru 4,97% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[13]Rupea - evoluția demografică
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Orașul Rupea este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Alexandru Opriș[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[14]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 6 | |||||||
| Partidul Social Democrat | 3 | |||||||
| Uniunea Salvați România | 2 | |||||||
| Forumul Democrat al Germanilor din România | 2 | |||||||
| Partidul PRO România | 1 | |||||||
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 1 | |||||||
Primarul, Alexandru Opriș[*] de la Partidul Național Liberal, a fost ales în octombrie 2020.[15]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 5 | ||||||
| Partidul Național Liberal | 4 | ||||||
| Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 3 | ||||||
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 2 | ||||||
| Forumul Democrat al Germanilor din România | 1 | ||||||
Primarii orașului[modificare | modificare sursă]
- 1996[16] - 2000 - Buzea Ioan Gelu, Independent
- 2000[17] - 2004 - Dumitrescu Flavius, de la APR
- 2004[18] - 2008 - Dumitrescu Flavius, de la PD
- 2008[19] - 2012 - Dumitrescu Flavius, de la PDL
- 2012[20] - 2016 - Dumitrescu Flavius, de la PDL
- 2016[21] - 2020 - Bărdaș Nicolae-Liviu, de la PSD
- 2020[22] - 2024 - Opriș Alexandru, de la PNL
Personalități[modificare | modificare sursă]
- Nicolaus Zabary de Kuholm (1332), nobil transilvănean, castelan de Rupea
- Bartholomäus Baussner (1629-1682), episcop evanghelic al Transilvaniei (1679-1682)
- Wilhelm von Dressery (1770-1822), general-maior în Monarhia Habsburgică, a participat la campaniile împotriva lui Napoleon, fiind decorat în 1821 cu Ordinul Militar Maria Tereza; a decedat la Mantova[23]
- A.P.Bănuț (1881-1970), jurist și scriitor, prefect al județului Târnava Mare în perioada interbelică
- Ioan Iosif (1887-1969), doctor în drept la Universitatea Sorbona, delegat al cercului electoral Rupea la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, consilier la Congresul de Pace de la Paris și deputat în primul Parlament al României Mari (1919)[24]
- László Gyula (1910-1998), istoric, profesor la Universitatea Eötvös Lorand din Budapesta
- Wilhelm Georg Berger (1929-1993), compozitor, muzicolog, violist și dirijor, membru corespondent al Academiei Române
- Maria Protase (n. Magdun, 1929-), istoric literar, profesor universitar la Facultatea de Filologie din Cluj
- Cristian Mandeal (1946-), muzician, pianist și dirijor, director muzical general al Filarmonicii din București (1987-2010)[25]
- Gheorghe-Iosif Bercan (1949-), istoric și director al Bibliotecii Naționale a României (1989-1997)
- Hellmut Seiler (1953-), poet, traducător și scriitor satiric de limbă germană
- Claudiu M. Florian (1969-), scriitor, câștigător al Premiului Uniunii Europene pentru literatură (2016) și director al Institutului Cultural Român, Berlin
- Árpád-András Antal (1975-), politician, deputat în Parlamentul României (2004-2008), primar al municipiului Sfântu Gheorghe (2008-)
- Cătălin Borcoman, jurist, procuror european pe lângă Parchetul European (EPPO), Luxemburg
Imagini[modificare | modificare sursă]
Rupea (Kehalon) pe Tabula Hungariae (cea mai timpurie reprezentare cartografică a Regatului Ungariei, 1528)
Rupea în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
„Scaunul Rupea” în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Danga pentru vitele din Rupea (1826)
Casa Nicolae Filipescu (monument istoric)
Școala (monument istoric)
Biserica evanghelică (monument istoric)
Biserica evanghelică (coronamentul amvonului)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (). Castele și cetăți din Transilvania: județul Brașov. București. ISBN 978-973-0-11186-6.
- Mariana Borcoman, Așezări transilvane: RUPEA, Editura Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2010, ISBN 978-973-7784-49-0, 224 p.
- Heinrich Müller, Die Repser Burg, Sibiu/Hermannstadt, 1900. 73 p.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ „Institutul Național al Patrimoniului - Lista monumentelor istorice” (PDF).
- ^ Reduit (germ. Rückzugsturm): turn puternic fortificat, care folosește ca ultim refugiu într-un castel sau burg.
- ^ http://www.cimec.ro/Arheologie/sarea/02-LiviuDraganescu.pdf Sarea gemă din extra- și intracarpaticul României
- ^ „BV-I-m-B-11289 - Saline romane - oraş Rupea - Pădurea lui Grigore ("Grigoriwald"); "Valea Florilor" ("Blumenthal"), lângă localitate” (PDF). Accesat în . line feed character în
|titlu=la poziția 90 (ajutor) - ^ Arhivele Primăriei, 1936
- ^ „Minerva. Revistă literară, beletristică și de distracțiune. Bistrița, 1894, 1/13 Aprilie Nr.7, Anul IV, P.67-68”.
- ^ a b „Transilvania. Foia Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului românu. Brașov, 1877, 15. Octombre, Nr. 20, Anul X, P.230-234”.
- ^ Monografia Judeţului Târnava Mare. Miron Neagu, Sighișoara. .
- ^ a b Cum renaște "scaunul" săsesc la Rupea, 1 decembrie 2010, Oana Dan, evz.ro, accesat la 8 decembrie 2011
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016.
- ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 1996
- ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2000
- ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2004
- ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2008
- ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2012
- ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2016
- ^ Date finale la alegerile locale 2020
- ^ „L.: Hirtenfeld; K.A. Wien; Wurzbach, ÖBL 1815-1950, Bd. 1 (Lfg. 3, 1956), S. 200” (PDF).
- ^ „Biblioteca Centrală Universitară Cluj - Fișă biografica Ioan Iosif” (PDF). Accesat în .
- ^ „Fișă biografică Cristian Mandeal (Festivalul George Enescu)”. Accesat în .
Legături externe[modificare | modificare sursă]
| |||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||
