Rupea
| Rupea | ||||||
| Reps Kőhalom | ||||||
| — oraș — | ||||||
| ||||||
| ||||||
  Rupea Rupea (România) | ||||||
 Rupea Rupea (Județul Brașov) | ||||||
| Coordonate: 46°02′20″N 25°13′21″E / 46.03889°N 25.22250°E | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Țară |  România | |||||
| Județ |  Brașov | |||||
| SIRUTA | 40394 | |||||
| Reședință | Rupea[*] | |||||
| Componență | Rupea[*], Fișer | |||||
| Guvernare | ||||||
| - Primar | Alexandru Opriș[*][3] ( PNL, octombrie 2020) | |||||
| Suprafață | ||||||
| - Total | 74,87 km² | |||||
| Populație (2011)[1][2] | ||||||
| - Total | ▼ 5269 locuitori | |||||
| - Densitate | 66,93 loc./km² | |||||
| Fus orar | UTC+2 | |||||
| Cod poștal | 505500 | |||||
| Prezență online | ||||||
site web oficial  GeoNames | ||||||
 | ||||||
 | ||||||
Modifică date / text  | ||||||
.JPG)
Rupea, mai demult Cohalm, Holuma, (în dialectul săsesc Räppes, germană Reps, Rupes, Kuhalme, maghiară Kőhalom) este un oraș în județul Brașov, Transilvania, România, format din localitățile componente Fișer și Rupea (reședința). În anul 2011 populația localității era de 5.269 locuitori.
Monumente istorice[modificare | modificare sursă]
În localitate se găsesc atât monumente de patrimoniu arhitectural de interes național (cetatea Rupea sec.XIV-XVII, ansamblul bisericii evanghelice sec.XV-XVIII), cât și monumente de interes local (ansamblul str. Cetății între Cimitirul Evanghelic și Blocuri sec.XVIII-XIX, ansamblul str. Republicii sec.XVIII-XIX, casă str.Republicii nr.104 sec.XVII,1870, casa Nicolae Filipescu nr.105 sec.XVIII și casă str.Republicii nr.117, 1860).[4] În afara acestora, biserica romano-catolică, fostă manăstire a ordinului franciscan, construită inițial în stil romanic, datează după unele surse din secolul al XIII-lea.[5]
Cetatea Rupea, atestată în 1324 ca și castru regal (castro Kuholm), se dezvoltă în jurul unei așezări confirmate documentar din secolul al XIII-lea.[6] În secolul al XV-lea cetatea este trecută sub administrarea comunității săsești care o transformă într-o cetate de refugiu, cunoscând mai mult etape de extindere până în secolul al XVII-lea. Curtinele formează patru incinte, fiind întărite cu turnuri și porți interioare care compartimentează ansamblul fortificat. Incinta centrală este prevăzută cu un reduit și cu o capelă.[7]
Informații generale[modificare | modificare sursă]
- În localitate se află un spital orășenesc înființat în anul 1902, cu o capacitate prezentă de 80 de paturi, având urmatoarele secții: chirurgie generală, obstetrică fiziologică, neonatologie, pediatrie, medicină internă, boli infecțioase și ATI.
- Liceul St.O.Iosif, fondat în 1921, are în prezent o capacitate de aproape 400 de elevi.
Date geologice[modificare | modificare sursă]
În subsolul zonei se găsește un masiv de sare.[8] Exploatarea apei sărate este confirmată arheologic pe cuprinsul localității încă din perioada romană (în apropierea unei așezări din secolul II-III).[9] În epoca modernă este reconfirmată utilizarea apei saline din fântâni special amenajate și a folosirii acesteia în gospodării, încă de la începutul secolului al XVIII-lea.[10]
De asemenea, în subsolul localității există depozite de apă sulfuroasă, care în a doua jumătate a secolul al XIX-lea până în prima parte a secolului XX, aduceau renume localității pentru proprietățile curative (recomandate mai ales pentru tratarea reumatismului), atrăgând vizitatori din întreg spațiul Central European (Viena, Dresda, Cernăuți), precum și din Vechiul Regat.[11][12] Băile cu apă sulfuroasă de la Rupea, erau printre puținele locuri din Transilvania (fiind trei in total), care dețineau aceleași proprietăți curative.[12] Cu toate aceastea au fost lăsate în paragină de către autoritățile comuniste, fiind în cele din urmă demolate.
Evenimente locale[modificare | modificare sursă]
- Festivalul “Săptămâna Haferland″ - desfășurat în zona cuprinsă între Rupea și Sighișoara, evenimentul promovează cultura și tradițiile săsești.
- Colindatul de ceată bărbătească - obicei tradițional înscris în lista patrimoniului mondial imaterial UNESCO, desfășurat în localitate cu ocazia sărbătorilor de Crăciun
- În fiecare vineri în localitate se ține târg (piață) a cărui vechime este confirmată documentar din 1434 (oppidum Kwehelm) și reînnoită în 1589 printr-un document de emis de principele Sigismund Bathory.[13][14]
Demografie[modificare | modificare sursă]
În prima jumătate a secolului XX, populația localității cunoaște o ușoară scădere, contrastată de o creștere a elementului românesc. Datele demografice oficiale din această perioadă indică o fluctuație a populației determinată atât de schimbările politice cât și de factori precum migrația internă și externă sau rata natalității.
Componența etnică a orașului Rupea
Români (68,15%)
Maghiari (18,5%)
Romi (6,83%)
Germani (1,55%)
Necunoscută (4,93%)
Altă etnie (0,01%)
Componența confesională a orașului Rupea
Ortodocși (67,98%)
Romano-catolici (7,72%)
Reformați (6,01%)
Penticostali (5,52%)
Unitarieni (4,32%)
Luterani (1,08%)
Evanghelici de confesiune augustană (1,21%)
Necunoscută (4,97%)
Altă religie (1,15%)
| Anul | Germani | Maghiari | Români | Evrei | Alții | Total |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1700 | cca.950 | |||||
| 1880 | 1396 | 920 | ||||
| 1890 | 1338 | 861 | ||||
| 1900 | 1276 | 365[16] | 987 | 2628 | ||
| 1910 | 1230 | 425 | 975 | - | 311 | 2941 |
| 1930 | 1056 | 497 | 1215 | 5 | 36 | 2809 |
| 1941 | 984 | 317 | 1350 | - | 130 | 2781 |
Din decembrie 1989, sașii din Rupea au început să plece în Germania[17]. În decembrie 2010, în orașul cu 5.700 de locuitori mai sunt doar două-trei familii de sași, restul fiind mixte.[17]
Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Rupea se ridică la 5.269 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.759 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (68,15%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (18,5%), romi (6,83%) și germani (1,56%). Pentru 4,93% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2]
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (67,98%), dar există și minorități de romano-catolici (7,72%), reformați (6,02%), penticostali (5,52%), unitarieni (4,33%), luterani de confesiune augustană (1,21%) și evanghelici-luterani (1,08%). Pentru 4,97% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[18]Rupea - evoluția demografică
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Orașul Rupea este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Alexandru Opriș[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[19]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 6 | |||||||
| Partidul Social Democrat | 3 | |||||||
| Uniunea Salvați România | 2 | |||||||
| Forumul Democrat al Germanilor din România | 2 | |||||||
| Partidul PRO România | 1 | |||||||
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 1 | |||||||
Primarul, Alexandru Opriș[*] de la Partidul Național Liberal, a fost ales în octombrie 2020.[20]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 5 | ||||||
| Partidul Național Liberal | 4 | ||||||
| Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 3 | ||||||
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 2 | ||||||
| Forumul Democrat al Germanilor din România | 1 | ||||||
Primarii orașului[modificare | modificare sursă]
- 1996[21] - 2000 - Buzea Ioan Gelu, Independent
- 2000[22] - 2004 - Dumitrescu Flavius, de la APR
- 2004[23] - 2008 - Dumitrescu Flavius, de la PD
- 2008[24] - 2012 - Dumitrescu Flavius, de la PDL
- 2012[25] - 2016 - Dumitrescu Flavius, de la PDL
- 2016[26] - 2020 - Bărdaș Nicolae-Liviu, de la PSD
- 2020[27] - 2024 - Opriș Alexandru, de la PNL
Personalități[modificare | modificare sursă]
- Nicolaus Zabary de Kuholm (1332), nobil transilvănean, castelan de Rupea
- Bartholomäus Baussner (1629-1682), episcop evanghelic al Transilvaniei (1679-1682)
- Johann Hoszmann von Rothenfels, notar, senator (1702) și primar al Sibiului (Provincialbürgermeister), fiu al preotului evanghelic Johann Hoszmann din Rupea, a studiat la Universitatea din Wittenberg; a fost înnobilat în 1698
- Wilhelm von Dressery (1770-1822), general-maior în armata Habsburgică, a participat la campaniile împotriva lui Napoleon, fiind decorat în 1821 cu Ordinul Militar Maria Tereza; a decedat la Mantova[28]
- Michael Joseph Czelli (n.1783), ofițer în regimentul 40 Infanterie, a participat la Războaiele Revoluției Franceze (Asediul Luxemburgului, 1795), fiu al judelui regal din Rupea
- Johann Karl Krauss von Ehrenfeld (n.1805), ofițer (Oberleutnant) în regimentul V dragoni Eugen Prinz von Savoyen, fiu al judelui regal din Rupea, Johann Gottlieb Kraus; a fost înnobilat în 1822
- Ludwig Pieldner von Steinburg (n.1788), ofiter în regimentul 31 Infanterie, fiu al judelui regal din Rupea, Karl Pieldner von Steinburg
- Josef Wilhelm Baumgarten (1828-1861), ofiter în regimentul 11 Husari, decedat la Pesta
- Michael Konnerth (n.1832), ofițer în regimentul 64 Infanterie, a participat la cel de-al Doilea Război de Independență Italian (Bătăliile de la Magenta și Solferino, 1859); a fost decorat de două ori pentru curaj pe câmpul de luptă
- Árpád Tamásy von Fogaras (1861-1939), ofițer austro-ungar ridicat la gradul de general (Feldzeugmeister), Comandant al Corpului 4 Armată în 1918 și participant la bătălia de la Vittorio Veneto
- A.P.Bănuț (1881-1970), jurist și scriitor, fondator al revistei Luceafărul și prefect al județului Târnava Mare în perioada interbelică
- Béla Issekutz Erzsébetvárosi (1886-1979), farmacolog, profesor la universitățile din Cluj, Szeged și Budapesta, rector la universității din Szeged și membru al Academiei Maghiare de Științe, provenind dintr-o familie armeană originară din Dumbrăveni (Elisabetopol) care a fost înnobilată în 1758 de către împărăteasa Maria Terezia
- Ioan Iosif (1887-1969), doctor în economie la Universitatea din Lausanne, delegat al cercului electoral Rupea la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, consilier la Congresul de Pace de la Paris și deputat în primul Parlament al României Mari (1919)[29]
- László Gyula (1910-1998), istoric, profesor la Universitatea Eötvös Lorand din Budapesta
- Wilhelm Georg Berger (1929-1993), compozitor, muzicolog, violist și dirijor, membru corespondent al Academiei Române
- Maria Protase (n. Magdun, 1929-), istoric literar, profesor universitar la Facultatea de Filologie din Cluj
- Cristian Mandeal (1946-), muzician, pianist și dirijor, director muzical general al Filarmonicii din București (1987-2010)[30]
- Carmen Păsculescu Florian (1947-2011), muzicolog și scriitor, director general al Muzeului Național Cotroceni
- Gheorghe-Iosif Bercan (1949-), istoric și director al Bibliotecii Naționale a României (1989-1997)
- Hellmut Seiler (1953-), poet, traducător și scriitor satiric de limbă germană
- Claudiu M. Florian (1969-), scriitor, câștigător al Premiului Uniunii Europene pentru literatură (2016) și director al Institutului Cultural Român, Berlin
- Cătălin Borcoman (1973-), jurist, procuror european pe lângă Parchetul European (EPPO), Luxemburg
- Árpád-András Antal (1975-), politician, deputat în Parlamentul României (2004-2008), primar al municipiului Sfântu Gheorghe (2008-)
Imagini[modificare | modificare sursă]
Rupea (Kehalon) pe Tabula Hungariae (cea mai timpurie reprezentare cartografică a Regatului Ungariei, 1528)
Rupea în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
„Scaunul Rupea” în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Danga pentru vitele din Rupea (1826)
Casa Nicolae Filipescu (monument istoric)
Școala (monument istoric)
Biserica evanghelică (monument istoric)
Biserica evanghelică (coronamentul amvonului)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ „Institutul Național al Patrimoniului - Lista monumentelor istorice” (PDF).
- ^ Borcoman, Mariana (). Așezări transilvane: RUPEA. Editura Academia Română, Centrul de Studii Transilvane. p. 42-43.
- ^ Müller, Heinrich (). [Conform autorului cetatea este menționată încă din timpul invaziei mongole din 1285.]
|trans-chapter=necesită|chapter=(ajutor). Die Repser Burg. p. 42. - ^ Reduit (germ. Rückzugsturm): turn puternic fortificat, care folosește ca ultim refugiu într-un castel sau burg.
- ^ http://www.cimec.ro/Arheologie/sarea/02-LiviuDraganescu.pdf Sarea gemă din extra- și intracarpaticul României
- ^ „BV-I-m-B-11289 - Saline romane - oraș Rupea - Pădurea lui Grigore ("Grigoriwald"); "Valea Florilor" ("Blumenthal"), lângă localitate” (PDF). Accesat în . line feed character în
|titlu=la poziția 90 (ajutor) - ^ Arhivele Primăriei, 1936
- ^ „Minerva. Revistă literară, beletristică și de distracțiune. Bistrița, 1894, 1/13 Aprilie Nr.7, Anul IV, P.67-68”.
- ^ a b „Transilvania. Foia Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului românu. Brașov, 1877, 15. Octombre, Nr. 20, Anul X, P.230-234”.
- ^ Müller, Heinrich (). Zur Geschichte der Repser Stuhles, in Archiv des Vereins. Hermannstadt. p. 314-315.
- ^ SP - VT, II,Cluj-Napoca, 1979, p.148
- ^ Monografia Județului Târnava Mare. Miron Neagu, Sighișoara. .
- ^ S-au inclus aici și muncitorii care lucrau în Rupea ca zilieri și servitori.
- ^ a b Cum renaște "scaunul" săsesc la Rupea, 1 decembrie 2010, Oana Dan, evz.ro, accesat la 8 decembrie 2011
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016.
- ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 1996
- ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2000
- ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2004
- ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2008
- ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2012
- ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2016
- ^ Date finale la alegerile locale 2020
- ^ „L.: Hirtenfeld; K.A. Wien; Wurzbach, ÖBL 1815-1950, Bd. 1 (Lfg. 3, 1956), S. 200” (PDF).
- ^ „Biblioteca Centrală Universitară Cluj - Fișă biografica Ioan Iosif” (PDF). Accesat în .
- ^ „Fișă biografică Cristian Mandeal (Festivalul George Enescu)”. Accesat în .
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (). Castele și cetăți din Transilvania: județul Brașov. București. ISBN 978-973-0-11186-6.
- Mariana Borcoman, Așezări transilvane: RUPEA, Editura Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2010, ISBN 978-973-7784-49-0, 224 p.
- Heinrich Müller, Die Repser Burg, Sibiu/Hermannstadt, 1900. 73 p.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Legături externe[modificare | modificare sursă]
| |||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||
