Rupea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Rupea
Reps
Kőhalom
—  oraș  —
Orasul Rupea vazut din Cetatea Rupea 3.jpg
Ansamblul Cetatii Rupea.jpgCetatea Rupea, judetul Brasov.jpg
Rupea Str. Cetatii (1).JPG

Stemă
Stemă
Rupea se află în România
Rupea
Rupea
Rupea (România)
Localizarea orașului pe harta României
Rupea se află în Județul Brașov
Rupea
Rupea
Rupea (Județul Brașov)
Localizarea orașului pe harta județului Brașov
Coordonate: 46°02′20″N 25°13′21″E / 46.03889°N 25.22250°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema judetul brasov nou.png Brașov

SIRUTA40394

ReședințăRupea[*]
ComponențăRupea[*], Fișer

Guvernare
 - PrimarAlexandru Opriș[*][3] ( PNL, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total74,87 km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 5269 locuitori
 - Densitate66,93 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal505500

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
Amplasare zonala
Amplasare zonala

Rupea, mai demult Cohalm, Holuma, (în dialectul săsesc Räppes, germană Reps, Rupes, Kuhalme, maghiară Kőhalom) este un oraș în județul Brașov, Transilvania, România, format din localitățile componente Fișer și Rupea (reședința). În anul 2011 populația localității era de 5.269 locuitori.

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

În localitate se găsesc atât monumente de patrimoniu arhitectural de interes național (cetatea Rupea sec.XIV-XVII, ansamblul bisericii evanghelice sec.XV-XVIII), cât și monumente de interes local (ansamblul str. Cetății între Cimitirul Evanghelic și Blocuri sec.XVIII-XIX, ansamblul str. Republicii sec.XVIII-XIX, casă str.Republicii nr.104 sec.XVII,1870, casa Nicolae Filipescu nr.105 sec.XVIII și casă str.Republicii nr.117, 1860).[4]

Cetatea Rupea, atestată în 1324 ca și castru regal (castro Kuholm), se dezvoltă în jurul unei așezări confirmate documentar din secolul al XIII-lea. În secolul al XV-lea cetatea este trecută sub administrarea comunității săsești care o transformă într-o cetate de refugiu, cunoscând mai mult etape de extindere până în secolul al XVII-lea. Curtinele formează patru incinte, fiind întărite cu turnuri și porți interioare care compartimentează ansamblul fortificat. Incinta centrală este prevăzută cu un reduit și cu o capelă.[5]

Date geologice[modificare | modificare sursă]

Băile Rupea, proprietatea familiei Jacobi, aprox.1881

În subsolul zonei se găsește un masiv de sare.[6] Exploatarea apei sărate este confirmată arheologic pe cuprinsul localității încă din perioada romană (în apropierea unei așezări din secolul II-III).[7] În epoca modernă este reconfirmată utilizarea apei saline din fântâni special amenajate și a folosirii acesteia în gospodării, încă de la începutul secolului al XVIII-lea.[8]

De asemenea, în subsolul localității există depozite de apă sulfuroasă, care în a doua jumătate a secolul al XIX-lea până în prima parte a secolului XX, aduceau renume localității pentru proprietățile curative (recomandate mai ales pentru tratarea reumatismului), atrăgând vizitatori din întreg spațiul Central European (Viena, Dresda, Cernăuți), precum și din Vechiul Regat.[9][10] Băile cu apă sulfuroasă de la Rupea, erau printre puținele locuri din Transilvania (fiind trei in total), care dețineau aceleași proprietăți curative.[10] Cu toate aceastea au fost lăsate în paragină de către autoritățile comuniste, fiind în cele din urmă demolate.

Demografie[modificare | modificare sursă]

În prima jumătate a secolului XX, populația localității cunoaște o ușoară scădere, contrastată de o creștere a elementului românesc. Datele demografice oficiale din această perioadă indică o fluctuație a populației determinată atât de schimbările politice cât și de factori precum migrația internă și externă sau rata natalității.


Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Rupea

     Români (68,15%)

     Maghiari (18,5%)

     Romi (6,83%)

     Germani (1,55%)

     Necunoscută (4,93%)

     Altă etnie (0,01%)

Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Rupea

     Ortodocși (67,98%)

     Romano-catolici (7,72%)

     Reformați (6,01%)

     Penticostali (5,52%)

     Unitarieni (4,32%)

     Luterani (1,08%)

     Evanghelici de confesiune augustană (1,21%)

     Necunoscută (4,97%)

     Altă religie (1,15%)

Tabel demografic Rupea 1910-1941[11]
Anul Germani Maghiari Români Evrei Alții Total
1910 1230 425 975 - 311 2941
1930 1056 497 1215 5 36 2809
1941 984 317 1350 - 130 2781

Din decembrie 1989, sașii din Rupea au început să plece în Germania[12]. În decembrie 2010, în orașul cu 5.700 de locuitori mai sunt doar două-trei familii de sași, restul fiind mixte.[12]

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Rupea se ridică la 5.269 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.759 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (68,15%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (18,5%), romi (6,83%) și germani (1,56%). Pentru 4,93% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (67,98%), dar există și minorități de romano-catolici (7,72%), reformați (6,02%), penticostali (5,52%), unitarieni (4,33%), luterani de confesiune augustană (1,21%) și evanghelici-luterani (1,08%). Pentru 4,97% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[13]Rupea - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Orașul Rupea este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Alexandru Opriș[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[14]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal6      
Partidul Social Democrat3      
Uniunea Salvați România2      
Forumul Democrat al Germanilor din România2      
Partidul PRO România1      
Uniunea Democrată Maghiară din România1      

Primarul, Alexandru Opriș[*] de la Partidul Național Liberal, a fost ales în octombrie 2020.[15]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat5     
Partidul Național Liberal4     
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților3     
Uniunea Democrată Maghiară din România2     
Forumul Democrat al Germanilor din România1     

Primarii orașului[modificare | modificare sursă]

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Nicolaus Zabary de Kuholm (1332), nobil transilvănean, castelan de Rupea
  • Bartholomäus Baussner (1629-1682), episcop evanghelic al Transilvaniei (1679-1682)
  • Wilhelm von Dressery (1770-1822), general-maior în armata Habsburgică, a participat la campaniile împotriva lui Napoleon, fiind decorat în 1821 cu Ordinul Militar Maria Tereza; a decedat la Mantova[23]
  • A.P.Bănuț (1881-1970), jurist și scriitor, fondator al revistei Luceafărul și prefect al județului Târnava Mare în perioada interbelică
  • Ioan Iosif (1887-1969), doctor în economie la Universitatea din Lausanne, delegat al cercului electoral Rupea la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, consilier la Congresul de Pace de la Paris și deputat în primul Parlament al României Mari (1919)[24]
  • László Gyula (1910-1998), istoric, profesor la Universitatea Eötvös Lorand din Budapesta
  • Wilhelm Georg Berger (1929-1993), compozitor, muzicolog, violist și dirijor, membru corespondent al Academiei Române
  • Maria Protase (n. Magdun, 1929-), istoric literar, profesor universitar la Facultatea de Filologie din Cluj
  • Cristian Mandeal (1946-), muzician, pianist și dirijor, director muzical general al Filarmonicii din București (1987-2010)[25]
  • Gheorghe-Iosif Bercan (1949-), istoric și director al Bibliotecii Naționale a României (1989-1997)
  • Hellmut Seiler (1953-), poet, traducător și scriitor satiric de limbă germană
  • Claudiu M. Florian (1969-), scriitor, câștigător al Premiului Uniunii Europene pentru literatură (2016) și director al Institutului Cultural Român, Berlin
  • Árpád-András Antal (1975-), politician, deputat în Parlamentul României (2004-2008), primar al municipiului Sfântu Gheorghe (2008-)
  • Cătălin Borcoman, jurist, procuror european pe lângă Parchetul European (EPPO), Luxemburg

Imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  4. ^ „Institutul Național al Patrimoniului - Lista monumentelor istorice” (PDF). 
  5. ^ Reduit (germ. Rückzugsturm): turn puternic fortificat, care folosește ca ultim refugiu într-un castel sau burg.
  6. ^ http://www.cimec.ro/Arheologie/sarea/02-LiviuDraganescu.pdf Sarea gemă din extra- și intracarpaticul României
  7. ^ „BV-I-m-B-11289 - Saline romane - oraș Rupea - Pădurea lui Grigore ("Grigoriwald"); "Valea Florilor" ("Blumenthal"), lângă localitate” (PDF). Accesat în .  line feed character în |titlu= la poziția 90 (ajutor)
  8. ^ Arhivele Primăriei, 1936
  9. ^ „Minerva. Revistă literară, beletristică și de distracțiune. Bistrița, 1894, 1/13 Aprilie Nr.7, Anul IV, P.67-68”. 
  10. ^ a b „Transilvania. Foia Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului românu. Brașov, 1877, 15. Octombre, Nr. 20, Anul X, P.230-234”. 
  11. ^ Monografia Județului Târnava Mare. Miron Neagu, Sighișoara. . 
  12. ^ a b Cum renaște "scaunul" săsesc la Rupea, 1 decembrie 2010, Oana Dan, evz.ro, accesat la 8 decembrie 2011
  13. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  14. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  15. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  16. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 1996
  17. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2000
  18. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2004
  19. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2008
  20. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2012
  21. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2016
  22. ^ Date finale la alegerile locale 2020
  23. ^ „L.: Hirtenfeld; K.A. Wien; Wurzbach, ÖBL 1815-1950, Bd. 1 (Lfg. 3, 1956), S. 200” (PDF). 
  24. ^ „Biblioteca Centrală Universitară Cluj - Fișă biografica Ioan Iosif” (PDF). Accesat în . 
  25. ^ „Fișă biografică Cristian Mandeal (Festivalul George Enescu)”. Accesat în . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (). Castele și cetăți din Transilvania: județul Brașov. București. ISBN 978-973-0-11186-6. 
  • Mariana Borcoman, Așezări transilvane: RUPEA, Editura Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2010, ISBN 978-973-7784-49-0, 224 p.
  • Heinrich Müller, Die Repser Burg, Sibiu/Hermannstadt, 1900. 73 p.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Rupea