Biserica fortificată din Dârlos

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Biserica evanghelică din Dârlos
DarlosSB (7).JPG
Poziționare
Biserica evanghelică din Dârlos se află în Județul Sibiu
Biserica evanghelică din Dârlos
Biserica evanghelică din Dârlos
Coordonate46°11′23″N 24°24′51″E46°11′23″N 24°24′51″E
LocalitateDârlos
JudețDârlos
ȚaraRomânia
Adresasat Dârlos, nr. 270
Edificare
Biserică-sală în stil goticfortificată
Tipdefensivă
Data începerii construcțieisecolul al XV-lea
Clasificare
LMISB-II-a-A-12376
Biserica evanghelică fortificată din Dârlos, județul Sibiu, foto: aprilie 2013.
Biserica (est)
Biserica din depărtare
Portalul de vest, în stil gotic târziu, cu trei retrageri succesive
Picturile murale, realizate în jurul anului 1500 pe exteriorul corului
Altarul, datat 1633
Interiorul navei
Picturi gotice vechi de dinainte de reformă
Picturi gotice vechi de dinainte de reformă
Picturi gotice vechi de dinainte de reformă

Biserica evanghelică fortificată din Dârlos, județul Sibiu, a fost ridicată în prima jumătate a secolului al XV-lea; biserica figurează pe lista monumentelor istorice 2010, cod LMI SB-II-a-A-12376.

Localitatea[modificare | modificare sursă]

Dârlos, mai demult Dărloș (în dialectul săsesc Durles, în germană Durles, Durlasch, în maghiară Darlac, Darlasz, Darlóc) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România.

Localitatea este situată la 4 km de Mediaș, pe malul drept al râului Târnava Mare. Prima mențiune documentară este din 1317; a aparținut în Evul Mediu de comitatul Cetatea de Baltă[1].

Biserica[modificare | modificare sursă]

În prima jumătate a secolului al XV-lea a fost ridicată biserica-sală. Biserica Evanghelică-Luterană, frumos exemplar de arhitectură gotică târzie, cu o singură navă și cu un cor cu două travee sprijinite de contraforți, a fost construită în stil gotic și este lipsită de turn. În interiorul corului au fost degajate în 1975 picturi în benzi ornamentale și figurile a doi sfinți, pictate la începutul secolului al XVI-lea. Remarcabile sunt ancadramentele ferestrelor, bogat dantelate si fragmentele de pictura murală de pe fațadele corului: scene din patimile lui Isus și Sf. Cristofor, de mari dimensiuni (sec. XVI, înainte de 1544). Relicte ale unor stele funerare romane zidite în pereți, una dintre acestea, reprezentând taurul lui Poseidon a fost la originea unei confuzii cu o posibilă prezență a stemei Moldovei pe pereții bisericii[2].

Fortificația[modificare | modificare sursă]

Dispărută în zilele noastre, fortificația poate fi doar dedusă din topologia locului. O gravură din secolul al XIX-lea înfățișa biserica înconjurată de o curtină și se pare că la începutul secolului al XX-lea se păstra încă o parte a incintei, cu cămări de provizii.

Imagini din exterior[modificare | modificare sursă]

Imagini din interior[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
    • După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
    • După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
  • Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
  • Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
  • Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
  • Dancu Fabrițius Juliana, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Hermann Fabini, Universul cetăților bisericești din Transilvania, Editura Monumenta, Sibiu, 2009, ISBN 978-973-7969-11-8
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Rusu Adrian Andrei, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Crîngaci Maria Emilia, PINTER Zeno Karl, Țiplic Ioan-Marian, Biserica evanghelică din Ruja, în Arhitectura religioasă medievală din Transilvania, III, 2004.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.

Note[modificare | modificare sursă]