Mănăstirea franciscană din Șumuleu Ciuc

Poziționare
Mănăstirea Franciscană

Coordonate	46°24′N 25°48′E ({{PAGENAME}}) / 46.4°N 25.8°E
Localitate	Miercurea Ciuc
Județ	Harghita
Țara	România
Adresa	Str. Szék 148
Edificare
Stil artistic	baroc
Data finalizării	sec. XVIII - XIX
Clasificare
Cod LMI	HR-II-a-A-12745
Cod RAN	83339.25
Modifică date / text

Mănăstirea Franciscană din Șumuleu Ciuc este un ansamblu de monumente istorice aflate în Șumuleu Ciuc, pe teritoriul municipiului Miercurea Ciuc.^[1] În Repertoriul Arheologic Național monumentul apare cu codul: 83339.25.^[2]

Ansamblul este format din următoarele monumente:

Biserica mănăstirii franciscane „Vizita Mariei la Elisabeta” cu piatra funerară încastrată (cod LMI HR-II-m-A-12745.01)
Claustru (cod LMI HR-II-m-A-12745.02)
Capela „Sf. Ioan Botezătorul” (cod LMI HR-II-m-A-12745.03)
Cruce de piatră (cod LMI HR-IV-m-A-12745.04)

Istoric[modificare | modificare sursă]

Papa Francisc la Șumuleu Ciuc (1 iunie 2019)

Franciscanii au venit pe aste meleaguri în sec. al XIV-lea și au zidit o mănăstire, dar și biserica în stil gotic un secol mai târziu. Regentul Ungariei, Iancu de Hunedoara, a ajutat la construirea bisericii, folosindu-se de prada de război dobândită din luptele lui cu otomanii. Pe urmă, a fost sfințită, hramul noului lăcaș de cult fiind Vizita Sf. Maria la vara ei, Elizaveta.

Biserica și mănăstirea au fost înconjurate de ziduri de piatră tari, în spatele cărora locuitorii ținutului s-au putut adăposti când dușmanii au dat năvala, în veacurile ce s-au perindat. Numai că incendiile și întârzierile de construcție au afectat structura de rezistență. Mănăstirea a fost reparată și lărgită de mai multe ori, în veacurile 16 și 17, căpătând forma finală în perioada dintre 1773 și 1779.

Tipografia mănăstirii de la Șumuleu Ciuc a fost întemeiată de călugărul Ioan Căianu în anul 1675. Prima carte tipărită la Șumuleu Ciuc a fost „Cantionale catholicum”, o culegere de cântece bisericești. După trei ani, Căianu a primit aprobarea pentru tipărirea de manuale școlare, activitatea principală a tipografiei franciscane.

Biserica cea nouă, de stil baroc, a fost construită de arhitectul Konstantin Schmidt, începând din 1804. Cele 2 turle au fost terminate la 1830, 1834 fiind anul când lucrările bisericii s-au încheiat. Biserica a fost sfințită, la 20 august 1876, de Mihály Fogarassy, episcop al Transilvaniei. Biserica de azi are lungimea de 58 m, 22 m lățime și 55 m înălțime. Statuia din cupru a Mariei a fost turnată la 1837, de firma "Ziselier Rothenbacher" din Brașov. Mobilierul bisericii a fost pregătit de Miklós Papp, pictor și sculptor tot de acolo. Intrarea în biserică a fost amenajată în 1838, de Félix Názán. Altarele secundare (sau laterale) au fost elaborate la începutul sec. al XIX-lea, cu prilejul construirii bisericii noi. Capodopera e statuia în mărime naturală și poleită cu aur a Sf. Maria purtându-L în brațe pe Pruncul Isus, ce datează din sec. al XVI-lea, regăsindu-se la altarul principal.^[3] Vei putea găsi acolo numeroase ofrande votive.

În 1948, Papa Pius al XII-lea a conferit bisericii statulul de "Bazilică mică" (Basilica minor). ^[4] În ziua de 1 iunie 2019, papa Francisc a oficiat o liturghie la mănăstirea de la Șumuleu Ciuc și a oferit Fecioarei de la Șumuleu Trandafirul de Aur^⁠(en).

Pelerinajul de Rusalii[modificare | modificare sursă]

Mănăstirea de la Șumleu Ciuc este destinația Pelerinajului de la Șumuleu, care are loc de Rusaliile romano-catolice.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Fortunát Boros, A csíksomlyói kegyszobor története [Istoricul statuii de la Șumuleu Ciuc], Kolozsvár [Cluj], 1924;
Fortunát Boros, Ferencrendiek a Székelyföldön [Franciscanii în Ținutul Secuiesc], Sepsiszentgyörgy [Sfântu Gheorghe], 1929;
Fortunát Boros, Csíksomlyó, a kegyhely [Șumuleu Ciuc, loc de pelerinaj], Kolozsvár [Cluj], 1943.