Biserica evanghelică din Dipșa

Biserica evanghelică din Dipșa, comuna Galații Bistriței, județul Bistrița-Năsăud, a fost ridicată în secolul al XV-lea. Figurează pe lista monumentelor istorice 2015, cod LMI BN-II-m-B-01645^[1].

Localitatea[modificare | modificare sursă]

Dipșa, mai demult Dipșe (în dialectul săsesc Dirbach, Dirbâχ, în germană Dürrbach, în maghiară Dipse) este un sat în comuna Galații Bistriței din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Se află la 22 km de Bistrița, pe DN15A. Prima atestare documentară a localității Dipșa datează din anul 1332.

Biserica[modificare | modificare sursă]

Biserica evanghelică de la Dipșa a fost ridicată la sfârșitul secolului al XV-lea, între anii 1482-1500. Inițial catolică, odată cu trecerea la luteranism a populației de origine germană, biserica a devenit evanghelică.

Este o biserică-sală, cu structură masivă în stil gotic târziu, sprijinită de contraforturi puternice. Turnul clopotniței atinge înălțimea de 45 de metri, fiind construit pe 5 niveluri și terminat printr-un coif piramidal.

Pe unul dintre frontispicii există un basorelief al scroafei care, potrivit legendei, a găsit comoara folosită la ridicarea lăcașului de cult, supranumit și „biserica scroafei”.

După exodul sașilor transilvăneni, biserica a fost cumpărată de comunitatea ortodoxă, modificată la interior conform cerințelor cultului ortodox și a primit hramul „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, izvorâtorul de mir”.

Parohia Ortodoxă Dipșa este prima din județul Bistrița-Năsăud care a obținut o sumă nerambursabilă de 460000 euro din partea Comunității Europene pentru restaurarea și promovarea identității culturale a bisericii din localitate^[2]. În primăvara anului 2018 lucrările erau în plină desfășurare, fiind executate de o firmă din Satu Mare^[3].

Note[modificare | modificare sursă]

^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 17 decembrie 2018. Accesat în 8 februarie 2019.
^ Cluj-Napoca, Cristiana SabăuA absolvit Universitatea "Babeș-Bolyai"; Litere, Facultatea de; Ziua, secția română-franceză În 1996 a debutat în mass-media A. colaborat de-a lungul timpului cu mai multe instituții de presă printre care; Liberă, România; FM, Europa; Radio 21; România, Radio; Mediafax; NewsIn; În 2011, Realitatea TV; Online, anul în care a fondat publicația Timp; guvernări", a primit distincția "Jurnalistul bunei; României, decernat de Asociația pentru o Românie Curată pentru investigația care a dus la demisia unui ministru din Guvernul (29 martie 2017), Parohia Dipșa sparge gheața. Primește 460.000 de euro bani europeni pentru ”Biserica scroafei”, TimpOnline.ro
^ O firmă din Satu Mare va reabilita “Biserica scroafei” din Dipșa, pentru 2 milioane lei, Bistrita Business, 19 decembrie 2017

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
Hermann Fabini: Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen. Band I. Heidelberg, 2002.
Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.