Sari la conținut

Biserica evanghelică din Lovnic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Biserica evanghelică din satul Lovnic, comuna Jibert, județul Brașov, foto: iunie 2019.
Interiorul bisericii-sală
Altarul neogotic al bisericii evanghelice din Lovnic
Cristelnița din lemn sculptat, donată de asociația femeilor din Lovnic (Frauenverein) a fost realizată în 1889 și poartă la interior, în creion, o inscripție cu numele meșterului și a notabilităților locale din acea perioadă.
Steagul organizației tinerilor sași din sat, croit și brodat în 1937, este și în prezent arborat pe capătul vestic al emporei nordice.
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica evanghelică din Lovnic

Biserica evanghelică din satul Lovnic, comuna Jibert, județul Brașov, a fost finalizată în anul 1886. A fost precedată de o biserică medievală, cu hramul Sfântul Martin, demolată aproape în întregime în anul 1883.[1]

Lovnic (în dialectul săsesc Lihwleng, Lieflengk, în germană Leblang, Löweneck, Löwlingen, în maghiară Lemnek) este un sat în comuna Jibert din județul Brașov, Transilvania, România. Localitatea este situată la o distanță de 20 km vest de Rupea, la 21 de km nord de Făgăraș și la 10 km nordest de localitatea Șoarș.

Prima mențiune a localității datează din 1206, când Lovnicul este pomenit ca localitate de frontieră și cu denumirea în limba latină villa Lewenech. [2]

Lovnic a fost cel mai mic sat săsesc din zona Făgărașului. Cu toate acestea comunitatea a fost înstărită, realitate ușor observabilă din dimensiunile ample ale caselor și gospodăriilor vechi păstrate.

Vechea biserică gotică a fost demolată aproape complet în 1883, pentru a face loc noii construcții finalizate în 1886, an marcat și pe partea superioară a turnului. Noua biserică hală, cu absidă poligonală și sacristie sudică, nu are dimensiuni foarte mari, dar a fost o extindere a spațiului de cult suficientă pentru nevoile comunității de atunci. Din vechea biserică s-a păstrat corul cu boltă pe ogive.

Câteva obiecte provin din vechea biserică. În casa parohială de lângă biserică se păstrează o cristelniță cu capac-pupitru din perioadă barocă. Atenția este atrasă de un mic panou pictat cu scena crucificării. O altă piesă istorică rară se află în biserică – micul candelabru cu trei brațe atârnat în fața altarului a fost donat bisericii în 1773.

Emporele bisericii evanghelice din Lovnic se sprijină pe stâlpi ormanentați din fontă. Tot mobilierul este realizat după anul 1883. Cele trei panouri ale altarului neogotic sunt pictate pe pânză. Tot neogotic este și amvonul cu baldachinul său.

Orga a fost construită și instalată în 1888 de constructorii József Nagy și Eugen Palfy.[3]

Orologiul din turn, datând de la începutul secolului al XIX-lea, este încă funcțional și bate orele importante ale zilei. Tot în turn se află și cele două clopote, din care unul istoric, datat 1622, turnat de meșterul Paul Neidel.

  1. ^ Gustav Gündisch, Die Patrozinien der sächsischen Pfarrkirchen Siebenbürgens, în: Forschungen über Siebenbürgen und seine Nachbarn, München, 1987, p. 103.
  2. ^ „Rupea-Cohalm” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  3. ^ Orgeldatei der Evangelischen Kirche A.B. in Rumänien : Leblang / Lovnic / Lemnek, Kronstadt / Brașov - József NAGY Eugen PALFY, orgeldatei.evang.ro 
  • Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
    • După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
    • După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
  • Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
  • Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Hermann Fabini. Universul cetăților bisericești din Transilvania. Sibiu: Editura Monumenta, 2009, 279 p.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.

Imagini din exterior

[modificare | modificare sursă]

Imagini din interior

[modificare | modificare sursă]