Biserica evanghelică din Satu Nou

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ansamblul bisericii evanghelice
Satunou - Ansamblul bisericii evanghelice.jpg
Poziționare
Localitatesat Satu Nou; comuna Hălchiu
Țara România
AdresaStr. Principală 200
Edificare
Data finalizăriisec. XIV - XVIII
Clasificare
Cod LMIBV-II-a-B-11776
Cod RAN41079.04
Altarul bisericii evanghelice maghiare din Satu Nou
Amvonul
Coronamentul amvonului
Strana de lemn pictată
Cristelnița
Tabloul altarului
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica evanghelică din Satu Nou

Biserica evanghelică din Satu Nou este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Satu Nou, comuna Hălchiu.[1] În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 41079.04.[2]

Ansamblul este format din următoarele monumente:

Localitatea[modificare | modificare sursă]

Satu Nou, (mai demult Nou; germană Neudorf; maghiară Barcaújfalu) este un sat în comuna Hălchiu din județul Brașov, Transilvania, România. Prima atestare documentară a localității este din anul 1366. În anul 1462 satul este donat de proprietar orașului Brașov, donație confirmată de regele Matei Corvin.

Biserica[modificare | modificare sursă]

Pe locul actual a fost construită în anul 1366 o capelă mică. În anul 1785 a fost demolat vechiul turn de lemn din partea de est a capelei și a fost construit un turn nou, din piatră și cărămidă, în partea de vest. Acea capelă mică, cu turnul nou din piatră, formează ansamblul actualei biserici.

Construcția îmbină elemente ale stilului gotic cu cel romanic.

Biserica are lungimea de 20 m, lățimea de 9,5 m, iar înălțimea de 5 m. Înălțimea turnului este de 21 m.

Lucrări importante de renovare au avul loc în anul 1852, când a avut loc o renovare generală a interiorului și exteriorului bisericii. În același an a fost renovată și casa parohială; atunci a fost găsită o grindă cu inscripția „Anno 1451 d.27 mai”.

În 1890 a fost renovat turnul, iar acoperișul din țigle a fost înlocuit cu unul din tablă. În anul 1921 au fost montate clopotele care se găsesc și astăzi în turn, cele anterioare, din 1809, au fost rechiziționate în Primul Război Mondial. În 1925 a fost schimbat din nou acoperișul, iar biserica a fost înconjurată de un zid din piatră. În anul 1982 a fost schimbată tabla de pe turlă.

Datele existente în arhiva bisericii demonstrează continuitatea prezenței preoților în parohie din anul 1540 și până în prezent.

Altarul cu canturi este o construcție din anul 1703. În centrul altarului este Hristos răstignit pe cruce, în dreapta și în stânga lui sunt Maria și ucenicul Ioan, apoi cei patru evangheliști. În anul 1930 altarul a fost repictat de Köpeczi János Sebestyén.

Amvonul a fost construit în anul 1790 și poartă inscripția: „Anno 1790. R.S. Cura et studio Johan Goedri. I-mi Pat.Hungaricus. Dono St. Extmit”[3].

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
    • După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
    • După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
  • Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
  • Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
  • Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
  • Dancu Fabrițius Juliana, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Hermann Fabini, Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, Monumenta und AKSL, Hermannstadt-Heidelberg, vol. I 1998, vol. al II-lea 1999, vol al III-lea 2002.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Rusu Adrian Andrei, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Crîngaci Maria Emilia, PINTER Zeno Karl, Țiplic Ioan-Marian, Biserica evanghelică din Ruja, în Arhitectura religioasă medievală din Transilvania, III, 2004.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ministerul Culturii - Lista Monumentelor Istorice
  2. ^ Repertoriul Arheologic Național, CIMEC
  3. ^ Istoricul bisericii evanghelice din Satu Nou-pastor luteran Fehér Csilla

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Imagini din exterior[modificare | modificare sursă]

Imagini din interior[modificare | modificare sursă]