Biserica fortificată din Movile

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Biserica fortificată din Movile
Biserica fortificată din Movile  Machetă pentru biserica fortificată din Movile  Planul fortificaţiei din Movile[1]
Biserica fortificată din Movile
Machetă pentru biserica fortificată din Movile
Planul fortificaţiei din Movile[1]
Poziționare
Biserica fortificată din Movile se află în Județul Sibiu
Biserica fortificată din Movile
Biserica fortificată din Movile
Coordonate Coordonate: 46°1′17″N 24°47′29″E / 46.02139°N 24.79139°E / 46.02139; 24.7913946°1′17″N 24°47′29″E / 46.02139°N 24.79139°E / 46.02139; 24.79139
Localitate Movile, Sibiu
Țara România
Adresa Sat Movile nr. 164
Edificare
Bazilică romanică modificată stil gotic fortificată
Tip defensivă
Data începerii construcției secolul al XIII-lea
Clasificare
LMI SB-II-a-B-12474

Biserica evanghelică fortificată din Movile, județul Sibiu, a fost construită în secolul al XIII-lea. Figurează pe lista monumentelor istorice 2010, cod LMI SB-II-a-B-12474, cu următoarele obiective:

Localitatea[modificare | modificare sursă]

Movile , mai demult Hundrubechiu, Hunderbec, (în dialectul săsesc Hanjdertbächeln, Hangderbäχeln, în germană Hundertbüchlen, Hundertbücheln, în maghiară Százhalom) este un sat în partea de est a județului Sibiu. Aparține de comuna Iacobeni.

Încă de la începutul secolului al XII-lea, în satul celor o sută de movile exista o parohie deservită de o biserică de lemn cu clopotnițăde piatră.

Biserica[modificare | modificare sursă]

Biserica din Movile

Biserica fortificată se înalță pe un deal în mijlocul satului Movile. Piatra de temelie a fost așezată la mijlocul secolului al XIII-lea. Din construcția romanică se mai păstrează doar turnul de vest și zidurile navei bisericii. Pe la 1500 biserica a fost fortificată, folosindu-se elemente stilistice ale goticului târziu. Ansamblul a fost înconjurat de două ziduri de fortificație, prevăzute cu turnuri de apărare. În secolul al XIX-lea, sub presiunea comunității care se dezvoltase mult, spațiul interior al bisericii a trebuit extins prin adăugarea unei tribune dezvoltate pe trei laturi.[2]

Biserica a fost la origine o bazilică romanică, construită în secolul al XIV-lea, și a fost refăcută în secolele XV - XVI (1425, 1495, 1730?).[3]

Există mai multe detalii interesante care particularizează biserica Sf. Mihail din Movile. Ferestrele, mai ales cele de pe fațada nordică, sunt plasate asimetric, chiar la întâmplare, motiv pentru care s-a presupus că actuala construcție înglobează fragmente din una mai veche. Fântâna descoperită în mijlocul sălii confirmă, ca de altfel și turnul de flancare, caracterul defensiv al bisericii.

Sala bisericii fortificate este boltită în leagăn cu penetrații, fiind acoperită de o întreagă rețea de nervuri dispuse în romb. Corul pătrat este și el acoperit de o rețea de nervuri. Deasupra lui a fost ridicat un turn cu patru niveluri, numit Turnul Prunelor pentru că aici se uscau toamna aceste fructe. Odinioară, turnul a avut un drum de strajă. Accesul se făcea prin portalul cu arhivoltă semicirculară din vest, dar și print-un portal nordic, unde a fost ridicat un turn de apărare de plan dreptunghiular cu patru niveluri. Acesta era la un moment dat accesibil la parter din biserică, apoi intrarea a fost zidită, deschizându-se o alta din exterior. La nivelurile superioare se intra printr-o scară aflată în grosimea zidului bisericii.[4][5]

Fortificația[modificare | modificare sursă]

În secolul al XV-lea, biserica veche a fost întărită cu ziduri de apărare și turnuri. Biserica reprezenta locul de adăpost pentru toți locuitorii în timpul atacurilor, iar cele două turnuri de apărare - Turnul Slăninilor și Turnul Prunelor - deveneau și depozite pentru alimente. Turnul Prunelor se remarcă încă de departe, dintre dealuri, prin acoperișul său în formă de coif cu o siluetă elegantă. În secolul al XVI-lea, pornind de pe turnul de sud și până pe turnul de nord, ocolind pe la vest vechea curtină, se mai construiește un zid ce închide o a doua incintă.[6]

Biserica a fost înconjurată de o incintă poligonală, bine adaptată terenului și sprijinită în unele segmente de contraforți. Turnul de poartă amplasat în partea de miazănoapte încă mai păstrează ghidajele de piatră prin care se cobora hersa.[5]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Juliana Fabrițius Dancu - Sachsische Kirchenburgen in Siebenburgen, Zeitschrift Transilvania, Sibiu, 1983.
  2. ^ [1]
  3. ^ Biserica Fortificată Movile
  4. ^ Movile / Hundertbücheln - Biserica
  5. ^ a b Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung
  6. ^ Biserica fortificată de la Movile

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
    • După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
    • După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
  • Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
  • Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
  • Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
  • Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Hermann Fabini, Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, Monumenta und AKSL, Hermannstadt-Heidelberg, vol. I 1998, vol. al II-lea 1999, vol al III-lea 2002.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Pinter Zeno Karl, Rotonda de la Orăștie, în vol. In memoriam Radu Popa. Temeiuri ale civilizației românești în context european. Cluj-Napoca, 2003.
  • Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Crîngaci Maria Emilia, PINTER Zeno Karl, Țiplic Ioan-Marian, Biserica evanghelică din Ruja, în Arhitectura religioasă medievală din Transilvania, III, 2004.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.