Biserica evanghelică din Sântioana

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Biserica evanghelică din Sântioana, comuna Viișoara, județul Mureș, foto: septembrie 2019.
Nava spre altar
Coronamentul amvonului
Cristelniţa
Altarul bisericii evanghelice din Sântioana
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica evanghelică din Sântioana

Biserica evanghelică din Sântioana este un lăcaș de cult aflat pe teritoriul satului Sântioana, comuna Viișoara, județul Mureș. Datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Localitatea[modificare | modificare sursă]

Sântioana, mai demult Sântioana Săsească, Sântuioana (în dialectul săsesc Gehonesz, în germană Johannisdorf, Johannesdorf, Johannsdorf, Gehanes, în maghiară Szászszentiván, Szászszentivány) este un sat în comuna Viișoara din județul Mureș, Transilvania, România. Prima mențiune documentară este din anul 1303. În Evul Mediu era un sat de iobagi în comitatul Cetatea de Baltă[1].

Biserica[modificare | modificare sursă]

În Evul Mediu târziu, pe o colină din partea de sud a satului, a fost construită o biserică-sală, cu zid de incintă și clopotniță. Această cetate bisericească a fost demolată în anul 1892. Ulterior, până în anul 1895, a fost construită o biserică nouă pe locul liber din mijlocul satului. Aspectul cetății bisericești este cunoscut numai dintr-un desen al lui Martin Schlichting[2].

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Fabini, pag.159
  2. ^ Fabini, pag.159

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
    • După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
    • După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
  • Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
  • Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
  • Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
  • Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Hermann Fabini. Universul cetăților bisericești din Transilvania. Sibiu: Editura Monumenta, 2009, 279 p.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Crîngaci Maria Emilia, PINTER Zeno Karl, Țiplic Ioan-Marian, Biserica evanghelică din Ruja, în Arhitectura religioasă medievală din Transilvania, III, 2004.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Imagini din exterior[modificare | modificare sursă]

Imagini din interior[modificare | modificare sursă]