Jidvei, Alba

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru o companie, vedeți Jidvei (companie).
Jidvei
—  Sat  —
Jidvei
Jidvei
Jidvei is located in România
Jidvei
Jidvei
Jidvei (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 46°13′20″N 24°06′41″E / 46.22222°N 24.11139°E / 46.22222; 24.1113946°13′20″N 24°06′41″E / 46.22222°N 24.11139°E / 46.22222; 24.11139

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Alba county CoA.png Alba
Comună Jidvei
Atestare 1309

Populație
 - Total 1.113 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 517385
Prefix telefonic +40 x59 [1]

Jidvei pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Jidvei pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Jidvei (în dialectul săsesc Sejdn, în germană Seiden, Sögden , în maghiară Zsidve) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Alba, Transilvania, România.

Numele localității dea lungul timpului:

1309– Sido, 1319– Sythwe, 1323– Sydo, 1324– Sytue, 1343– Sitve, Zytuia, Zytue, 1364– Sytwe, 1413– Sythwe, 1424– Sythwa, 1438– Sithwe, 1441– Sythew, 1450– Situe, 1589– Sittwe, 1773– Zsidvei, 1760-1762– Zsidve, 1850– Sidvei, 1854– Jidvei

Zona este cunoscută mai mult ca un important centru viticol cu vechi tradiții, vinurile cu marca „Jidvei”.

Comuna Jidvei se află în județul Alba. Are în componență in 4 sate, Bălcaciu, Feisa, Căpâlna de Jos și Veseuș. Populația totală era în 2007 de 5272 de locuitori. Suprafața totală a comunei este de 105, 13 km². Primăria Jidvei este condusă de primarul Trif Alin.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Localitatea Jidvei este situată în Podișul Târnavelor, pe râul Târnava Mică.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Atestată documentar pentru prima dată în anul 1309 cu numele de Sido (din 1854 Jidvei), localitatea a oferit arheologilor un bogat câmp de cercetare, descoperindu-se aici urme ale existenței vieții omenești din neolitic, din epoca bronzului târziu. Vechimea localității Jidvei se pierde în negura veacurilor, iar săpăturile arheologice au scos la iveala chiar în centrul comunei, o vatră de foc din neolitic și un mormânt de incinerare din acea perioadă. Localitatea Jidvei a făcut parte din Plasa Diciosânmartin în cadrul județului Târnava Mică.

Demografie[modificare | modificare sursă]

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.437 locuitori, dintre care 1.002 germani, 240 români, 129 țigani, 61 maghiari, 4 evrei, 1 slovac.[2] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 998 evanghelici (luterani), 357 greco-catolici, 40 reformați (calvini), 18 romano-catolici, 14 ortodocși, 6 unitarieni și 4 mozaici.[3]

Din 2 septembrie 2013, în comuna Jidvei, în fostul sediu al Romtelecom din vecinătatea Primăriei, va funcționa un Serviciu Public Comunitar Local de Evidența Persoanelor. Instituția va deservi comunele Jidvei, Șona și Cetatea de Baltă. Prin deschiderea acestui nou serviciu, Jidvei devine prima comună din județul Alba care înființează un Serviciu Public Comunitar Local de Evidența Persoanelor.

Înființarea noului serviciu, ce va deservi aproximativ 13.000 de locuitori, s-a făcut prin rearondarea celor trei comune de la Serviciu Public Comunitar de Evidența Persoanelor Blaj, în urma ședinței Consiliului Județean Alba de la sfârșitul lunii iulie. Astfel, locuitorii celor trei comune nu vor mai fi nevoiți să se deplaseze până la Blaj pentru a-și rezolva problemele legate de actele de identitate și vor beneficia de servicii mai rapide.

„Locuitorii din Jidvei, Șona și Cetatea de Baltă nu vor mai trebui să bată drumul până la Blaj ca să își rezolve probleme legate de actele de identitate. De luni, vor putea face acest lucru la Jidvei, prin intermediul noului serviciu înființat de Consiliul Județean Alba în parteneriat cu Primăria din Jidvei.

Date economice[modificare | modificare sursă]

Renumită podgorie (centru de vinificație). JIDVEI detine cel mai modern complex de vinificatie din Ardeal. Prima unitate agricola de mari proportii cu profil viticol a fost infiintat in anul 1949 si s-a dezvoltat continuu, ajungand in prezent sa dispuna de o suprafata cultivata de aproape 2400 de ha. Privatizarea din 1999 a sectorului viticol, pomicol si a cramei a oferit o noua dimensiune dezvoltarii podgoriei Jidvei. Imensul potential este valorificat in prezent asa cum merita, exporturile cresc in fiecare luna, iar consumul intern se inscrie pe o linie ascendenta. Din intreaga suprafata cultivata se reinnoiesc anual aproximativ 50 de ha. Varsta media a plantatiilor este de 10 ani, odata cu replantarile facandu-se si inlocuirea sortimentelor de mare productivitate cu cele calitative.

Viile sunt plantate pe dealuri cu expunere est-vest, la altitudine de 400-500 de metri. Solul brun, de padure, se bucura de o clima blanda, favorabila vitei de vie. In acest “sanctuar al vinurilor albe” se cultiva suprafete intinse de soiuri respectabile, a caror valoare este recunoscuta in Romania si in strainatate: Feteasca Regala (450 ha), Riesling (280 ha), Sauvignon Blanc(200 ha), Muscat Ottonel (150 ha), Feteasca Alba (140 ha), Traminer (50 ha) si Chardonnay (30 ha). Pe langa acestea, Pinot Gris-ul, Oporto-ul, Sylvaner-ul si Ezerfrut-ul isi impart restul de 100 ha ce le revin.

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

  • Biserica Evanghelică-Lutherană din sec. XV In  prima ei forma biserica a fost construita in sec. al XV -lea, modificata in 1795. Din constructia originala a bisericii mai exista numai strana in forma neschimbata. In aceasta strana se afla un triplicon din anul 1508, care la inceputul sec al XIX –lea a fost predat comunitatii din Tătârlaua. Clopotnita situata la 10 m spre nord de cladirea bisericii a fost construita in anul 1508. In anul 1858 s-a constatat ca in Jidvei exista un clopot mare cu urmatoarea inscriptie: „Deo Soli Gloria. Sigismund Studenmachir 1559”. Ulterior acest clopot a fost turnat din nou. Actualele clopote sunt:
      • Clopotul care anunța incendiile, cu inscripția „Gloria in Excelsis Deo in Terra Pax Omnibus Anno 1681”.
      • Clopotul pentru Tatal nostru, cu inscriptia „B.C.A.V.H.M.D.C.XVII”
      • Clopotul mare, cu inscripția „Gott zur Ehre und Seinem Volke zum Führen”, Verehrot Von Samuel Schoppner, Seiden Zu Ostern 1922″.
      • Clopotul mijlociu, cu inscripția „Läute zu Gott und das Deutsche Herz vereinige durch dein Erz. Nach Krieg und Not und Leid. Seiden [Codlea] Im Jahre 1922, Schieb Hermannstadt”
  • Actuala biserică ortodoxă a fost construită între anii 1996-2002 sub îndrumarea preotului paroh Dorin Lazăr, pe locul vechii biserici greco-catolice construite în anul 1924. În anul 1813 a fost ridicată prima biserică greco-catolică din Jidvei, din lemn, cu hramul sfântului Nicolae. Biserica a fost demolată în anul 1924 și s-a clădit alta din cărămidă pe aceeași locație. Construcția a durat un an, fiind gata în 1925, păstrându-se hramul Sfântului Nicolae. Construcția din anul 1925 a fost demolată în anul 1996. Noua biserică a fost ridicată în plan triconic, specific bisericilor ortodoxe din Muntenia. Lăcașul este construit pe o fundație de beton cu pereți de cărămidă, bolți și arce de lemn. În anul 2007 biserica a fost pictată în tehnică tempera grasă. Culorile predominante sunt albastru, carămiziu și maro. Din vechea biserică s-a păstrat doar iconostasul din lemn de brad sculptat cu borduri ornamentale în formă de viță de vie, struguri și porumbei. Stâlpișorii din jurul ușilor împărătești și diaconești sunt sculptați în formă de împletitură, în vârf cu capiteluri cu ornamente vegetale. Pictura iconostasului este în ulei pe lemn în stil oriental.
  • Actuala biserică greco-catolică, cu hramul Sfintei Treimi, a fost construită între anii 1996-2000, după ce Parohia Ortodoxă a demolat vechea biserică greco-catolică și a construit pe locul ei un lăcaș de cult care să nu mai amintească de tradiția unită. Prima slujbă în noua biserică greco-catolică a fost oficiată în anul 1997, de Florii. În anul 2015 parohia era constituită din 302 credincioși.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Transporturi[modificare | modificare sursă]

Stație de cale ferată.

Microbuze si autobuze care fac legatura intre Jidvei si Blaj, respectiv Alba Iulia.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Recensământul populației României din 29 decemvrie 1930, vol. II, pag. 444.
  3. ^ Idem, pag. 743.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]