Sari la conținut

Jidvei, Alba

46°13′20″N 24°06′41″E (Jidvei, Alba) / 46.22222°N 24.11139°E46.22222; 24.11139
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru o companie, vedeți Jidvei (companie).
Jidvei
  sat și reședință de comună  
Biserica evanghelică din Jidvei și primăria
Biserica evanghelică din Jidvei și primăria
Jidvei se află în România
Jidvei
Jidvei
Jidvei (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°13′20″N 24°06′41″E ({{PAGENAME}}) / 46.22222°N 24.11139°E46.22222; 24.11139

Țară România
Județ Alba
Comună Jidvei

SIRUTA5112
Atestare1309

Populație (2021)
 - Total1.297 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal517385
Prefix telefonic+40 x59 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Jidvei pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Jidvei pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Jidvei pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Podgoria Jidvei

Jidvei (în dialectul săsesc Sejdn, în germană Seiden, Sögden, în maghiară Zsidve) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Alba, Transilvania, România.

Numele localității de-a lungul timpului: 1309– Sido, 1319– Sythwe, 1323– Sydo, 1324– Sytue, 1343– Sitve, Zytuia, Zytue, 1364– Sytwe, 1413– Sythwe, 1424– Sythwa, 1438– Sithwe, 1441– Sythew, 1450– Situe, 1589– Sittwe, 1773– Zsidvei, 1760-1762– Zsidve, 1850– Sidvei, 1854– Jidvei.[necesită citare]

Localitatea Jidvei este situată în Podișul Târnavelor, pe râul Târnava Mică.

Săpăturile arheologice au scos la iveală, chiar în centrul comunei, o vatră de foc din neolitic și un mormânt de incinerare din acea perioadă.[necesită citare] Pe teritoriul comunei s-au descoperit urme ale existenței vieții omenești din Epoca Bronzului târziu.[necesită citare]

Localitatea Jidvei a fost fondată de coloniști germani, ulterior cunoscuți drept sași ardeleni. Jidveiul săsesc este atestat documentar pentru prima dată în anul 1309 cu numele de Sido.[necesită citare]

Localitatea a fost racordată la rețeaua feroviară în anul 1896, odată cu darea în folosință a Căii ferate Blaj–Praid.

Localitatea Jidvei a făcut parte din Plasa Diciosânmartin în cadrul județului Târnava Mică.[necesită citare]

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.437 locuitori, dintre care 1.002 germani, 240 români, 129 romi, 61 maghiari, 4 evrei, 1 slovac.[2] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 998 evanghelici (luterani), 357 greco-catolici, 40 reformați (calvini), 18 romano-catolici, 14 ortodocși, 6 unitarieni și 4 mozaici.[3]

Date economice

[modificare | modificare sursă]

Renumita podgorie (centru de vinificație), Jidvei detine cel mai modern complex de vinificatie din Ardeal. Prima unitate agricola de mari proportii cu profil viticol a fost infiintat in anul 1949 și s-a dezvoltat continuu, ajungând în prezent să dispună de o suprafață cultivată de aproape 2400 de ha. Privatizarea din 1999 a sectorului viticol, pomicol și a cramei a oferit o nouă dimensiune dezvoltarii podgoriei Jidvei. Imensul potential este valorificat in prezent asa cum merita, exporturile cresc în fiecare lună, iar consumul intern se înscrie pe o linie ascendentă. Din întreaga suprafață cultivată se reînnoiesc anual aproximativ 50 de ha. Vârsta medie a plantatiilor este de 10 ani, odata cu replantarile facandu-se și înlocuirea sortimentelor de mare productivitate cu cele calitative.[necesită citare]

Viile sunt plantate pe dealuri cu expunere est-vest, la altitudine de 400-500 de metri. Solul brun, de pădure, se bucură de o clima blândă, favorabilă viței de vie. In acest “sanctuar al vinurilor albe” se cultiva suprafete intinse de soiuri respectabile, a căror valoare este recunoscută în România și în străinătate: Fețeasca Regală (450 ha), Riesling (280 ha), Sauvignon Blanc(200 ha), Muscat Ottonel (150 ha), Feteasca Alba (140 ha), Traminer (50 ha) si Chardonnay (30 ha). Pe langa acestea, Pinot Gris-ul, Oporto-ul, Sylvaner-ul si Ezerfrut-ul își împart restul de 100 ha ce le revin.[necesită citare]

Monumente istorice

[modificare | modificare sursă]
Biserica evanghelică din Jidvei
  • Biserica Evanghelică-Lutherană din sec. XV, construită in sec. al XV-lea, modificata in 1795. Din construcția originală a bisericii mai există numai strâna în forma neschimbată. În această strână se afla un triplicon din anul 1508, care la inceputul sec al XIX–lea a fost predat comunității din Tătârlaua. Clopotnița situată la 10 m spre nord de clădirea bisericii a fost construită în anul 1508. În anul 1858 s-a constatat că in Jidvei exista un clopot mare cu urmatoarea inscripție: „Deo Soli Gloria. Sigismund Studenmachir 1559”. Ulterior acest clopot a fost turnat din nou. Actualele clopote sunt:
    • Clopotul care anunță incendiile, cu inscripția „Gloria in Excelsis Deo in Terra Pax Omnibus Anno 1681”.
    • Clopotul pentru Tatăl nostru, cu inscripția „B.C.A.V.H.M.D.C.XVII”
    • Clopotul mare, cu inscripția „Gott zur Ehre und Seinem Volke zum Führen”, „Verehrot Von Samuel Schoppner, Seiden Zu Ostern 1922″.
    • Clopotul mijlociu, cu inscripția „Läute zu Gott und das Deutsche Herz vereinige durch dein Erz. Nach Krieg und Not und Leid. Seiden [Codlea] Im Jahre 1922, Schieb Hermannstadt”
Biserica ortodoxă din Jidvei

Lăcașuri de cult

[modificare | modificare sursă]
  • Actuala biserică ortodoxă a fost construită între anii 1996-2002 sub îndrumarea preotului paroh Dorin Lazăr, pe locul vechii biserici greco-catolice construite în anul 1924. În anul 1813 a fost ridicată prima biserică greco-catolică din Jidvei, din lemn, cu hramul sfântului Nicolae. Biserica a fost demolată în anul 1924 și s-a clădit alta din cărămidă pe aceeași locație. Construcția a durat un an, fiind gata în 1925, păstrându-se hramul Sfântului Nicolae. Construcția din anul 1925 a fost demolată în anul 1996. Noua biserică a fost ridicată în plan triconic, specific bisericilor ortodoxe din Muntenia. Lăcașul este construit pe o fundație de beton cu pereți de cărămidă, bolți și arce de lemn. În anul 2007 biserica a fost pictată în tehnică tempera grasă. Culorile predominante sunt albastru, carămiziu și maro. Din vechea biserică s-a păstrat doar iconostasul din lemn de brad sculptat cu borduri ornamentale în formă de viță de vie, struguri și porumbei. Stâlpișorii din jurul ușilor împărătești și diaconești sunt sculptați în formă de împletitură, în vârf cu capiteluri cu ornamente vegetale. Pictura iconostasului este în ulei pe lemn în stil oriental.
Biserica greco-catolică din Jidvei
  • Actuala biserică greco-catolică, cu hramul Sfintei Treimi, a fost construită între anii 1996-2000, după ce Parohia Ortodoxă a demolat vechea biserică greco-catolică și a construit pe locul ei un lăcaș de cult care să nu mai amintească de tradiția unită. Prima slujbă în noua biserică greco-catolică a fost oficiată în anul 1997, de Florii. În anul 2015 parohia era constituită din 302 credincioși.

Jidvei are stații de tren, și multiple linii de autobuz și microbuz fac legătura între Jidvei și Blaj, respectiv Alba Iulia.

  1. x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. Recensământul populației României din 29 decemvrie 1930, vol. II, pag. 444.
  3. Idem, pag. 743.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]