Jidvei, Alba

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru o companie, vedeți Jidvei (companie).
Jidvei
—  Sat  —
Jidvei
Jidvei
Jidvei is located in România
Jidvei
Jidvei
Jidvei (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 46°13′20″N 24°06′41″E / 46.22222°N 24.11139°E / 46.22222; 24.1113946°13′20″N 24°06′41″E / 46.22222°N 24.11139°E / 46.22222; 24.11139

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Alba county CoA.png Alba
Comună Jidvei
Atestare 1309

Populație
 - Total 1.113 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 517385
Prefix telefonic +40 x59 [1]

Jidvei pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Jidvei pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Jidvei (în dialectul săsesc Sejdn, în germană Seiden, Sögden , în maghiară Zsidve) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Alba, Transilvania, România.

Numele localității dea lungul timpului:

1309– Sido, 1319– Sythwe, 1323– Sydo, 1324– Sytue, 1343– Sitve, Zytuia, Zytue, 1364– Sytwe, 1413– Sythwe, 1424– Sythwa, 1438– Sithwe, 1441– Sythew, 1450– Situe, 1589– Sittwe, 1773– Zsidvei, 1760-1762– Zsidve, 1850– Sidvei, 1854– Jidvei

Zona este cunoscută mai mult ca un important centru viticol cu vechi tradiții, vinurile cu marca „Jidvei”.

Comuna Jidvei se află în județul Alba. Are în componență in 4 sate, Bălcaciu, Feisa, Căpâlna de Jos și Veseuș. Populația totală era în 2007 de 5272 de locuitori. Suprafața totală a comunei este de 105, 13 km². Primăria Jidvei este condusă de primarul Trif Alin.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Localitatea Jidvei este situată în Podișul Târnavelor, pe râul Târnava Mică.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Atestată documentar pentru prima dată în anul 1309 cu numele de Sido (din 1854 Jidvei), localitatea a oferit arheologilor un bogat câmp de cercetare, descoperindu-se aici urme ale existenței vieții omenești din neolitic, din epoca bronzului târziu. Vechimea localității Jidvei se pierde în negura veacurilor, iar săpăturile arheologice au scos la iveala chiar în centrul comunei, o vatră de foc din neolitic și un mormânt de incinerare din acea perioadă. Localitatea Jidvei a făcut parte din Plasa Diciosânmartin în cadrul județului Târnava Mică.

Demografie[modificare | modificare sursă]

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.437 locuitori, dintre care 1.002 germani, 240 români, 129 țigani, 61 maghiari, 4 evrei, 1 slovac.[2] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 998 evanghelici (luterani), 357 greco-catolici, 40 reformați (calvini), 18 romano-catolici, 14 ortodocși, 6 unitarieni și 4 mozaici.[3]

Din 2 septembrie 2013, în comuna Jidvei, în fostul sediu al Romtelecom din vecinătatea Primăriei, va funcționa un Serviciu Public Comunitar Local de Evidența Persoanelor. Instituția va deservi comunele Jidvei, Șona și Cetatea de Baltă. Prin deschiderea acestui nou serviciu, Jidvei devine prima comună din județul Alba care înființează un Serviciu Public Comunitar Local de Evidența Persoanelor.

Înființarea noului serviciu, ce va deservi aproximativ 13.000 de locuitori, s-a făcut prin rearondarea celor trei comune de la Serviciu Public Comunitar de Evidența Persoanelor Blaj, în urma ședinței Consiliului Județean Alba de la sfârșitul lunii iulie. Astfel, locuitorii celor trei comune nu vor mai fi nevoiți să se deplaseze până la Blaj pentru a-și rezolva problemele legate de actele de identitate și vor beneficia de servicii mai rapide.

„Locuitorii din Jidvei, Șona și Cetatea de Baltă nu vor mai trebui să bată drumul până la Blaj ca să își rezolve probleme legate de actele de identitate. De luni, vor putea face acest lucru la Jidvei, prin intermediul noului serviciu înființat de Consiliul Județean Alba în parteneriat cu Primăria din Jidvei.

Date economice[modificare | modificare sursă]

Renumită podgorie (centru de vinificație). JIDVEI detine cel mai modern complex de vinificatie din Ardeal. Prima unitate agricola de mari proportii cu profil viticol a fost infiintat in anul 1949 si s-a dezvoltat continuu, ajungand in prezent sa dispuna de o suprafata cultivata de aproape 2400 de ha. Privatizarea din 1999 a sectorului viticol, pomicol si a cramei a oferit o noua dimensiune dezvoltarii podgoriei Jidvei. Imensul potential este valorificat in prezent asa cum merita, exporturile cresc in fiecare luna, iar consumul intern se inscrie pe o linie ascendenta. Din intreaga suprafata cultivata se reinnoiesc anual aproximativ 50 de ha. Varsta media a plantatiilor este de 10 ani, odata cu replantarile facandu-se si inlocuirea sortimentelor de mare productivitate cu cele calitative.

Viile sunt plantate pe dealuri cu expunere est-vest, la altitudine de 400-500 de metri. Solul brun, de padure, se bucura de o clima blanda, favorabila vitei de vie. In acest “sanctuar al vinurilor albe” se cultiva suprafete intinse de soiuri respectabile, a caror valoare este recunoscuta in Romania si in strainatate: Feteasca Regala (450 ha), Riesling (280 ha), Sauvignon Blanc(200 ha), Muscat Ottonel (150 ha), Feteasca Alba (140 ha), Traminer (50 ha) si Chardonnay (30 ha). Pe langa acestea, Pinot Gris-ul, Oporto-ul, Sylvaner-ul si Ezerfrut-ul isi impart restul de 100 ha ce le revin.

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

  • Biserica Evanghelică-Lutherană din sec. XV In  prima ei forma biserica a fost construita in sec. al XV -lea, modificata in 1795. Din constructia originala a bisericii mai exista numai strana in forma neschimbata. In aceasta strana se afla un triplicon din anul 1508, care la inceputul sec al XIX –lea a fost predat comunitatii din Tatarlaua. Clopotnita situata la 10 m spre nord de cladirea bisericii a fost construita in anul 1508. In anul 1858 s-a constatat ca in Jidvei exista un clopot mare cu urmatoarea inscriptie: „Deo Soli GLoria Sigismund Studenmachir 1559”.  Mai tirziu acest clopot a fost turnat din nou. Actualele clopote sunt:
      • Clopotul care a anunta incendii cu inscriptia „Gloria in Excelsis Deo in Terra Pax Omnibus Anno 1681”.
      • Clopotul pentru Tatal nostru cu inscriptia „B.C.A.V.H.M.D.C.XVII”
      • Clopotul mare cu inscriptia „Got Yur Ehre Und Seinem Valke. Zum Furer”, Verehrot Von Samuel Schoppner, Seiden Zu Ostern 1922″.
      • Clopotul mijlociu cu inscriptia „Laute Zu Gott Uns Deutsche Herz Vereinige Beide Durch Dein Erz. Nach Kreig Und Not Und Leid. Seiden In Jahre 1922, Schieb Hermannstadt”
    • Biserica Ortodoxa În anul 1813 s-a clădit prima biserică ortodoxă din Jidvei, aceasta era din lemn și avea hramul Sfântului Nicolae. Biserica a fost demolată în anul 1924 și s-a clădit alta din cărămidă (foto 1) pe aceeași locație. Construcția a durat un an de zile, fiind gata în anul 1925, păstrându-se hramul Sfântului Nicolae. Între anii 1996-2002, sub îndrumarea preotului paroh Dorin Lazăr, a fost ridicată o nouă biserică (foto 2). Aceasta a fost construită în două etape, în prima parte s-a demolat altarul vechii biserici și a fost extinsă în două abside laterale, plus altarul. În partea a doua, a fost reclădit turnul. După extindere s-a constatat că partea rămasă din vechea biserică este deteriorată și s-a ajuns la concluzia că trebuie demolată și refăcută. Astfel, în prezent, forma constructivă a bisericii este triconică, având turla pe antreul de intrare. Locașul este construit pe fundație de beton cu pereți de cărămidă, bolți si arce de lemn. La interior, biserica se compune din următoarele spații; altar, naos, pronaos, antreu și cafas. Lateral de antreu se află scara de urcare în cor și o încăpere cu centrală termică pe gaz. În fața bisericii  s-a construit un pridvor de stâlpi care protejează intrarea in biserică. În anul 2007 biserica a fost pictată in tehnică tempera grasă. Culorile predominante fiind albastru, carămiziu și maro. Din vechea biserica s-a păstrat doar iconostasul din lemn de brad sculptat cu borduri ornamentale în forma de viță de vie, struguri și porumbei. Stâlpișorii din jurul ușilor împărătești și diaconești sunt sculptați în formă de împletitură, în vârf cu capiteluri cu frunze sculptate. Pictura iconostasului este în ulei pe lemn in stil oriental.
  • Biserica Greco Catolica

In anul 1993 parohia greco-catolica din Jidvei a fost reinfiintata de catre parintele protopop Racovitan Teodor, avand un numar de 22 de credinciosi.

Februarie 1994

Rosca Ioan a fost numit preot.

In anul 1996 a inceput constructia bisericii, aceasta a durat pana in anul 2000, cand, in 4 iunie, biserica a fost sfintita si a primit hramul Sfintei Treimi. Constructia bisericii nu era posibila fara ajutorul oamenilor si organizatiilor catolice din Austria si Germania. Din 1997 slujba s-a facut in biserica, chiar daca aceasta nu era terminata, doar tencuita. Prima slujba oficiata a fost la Florii.

In 1998 a fost pus acoperisul turnului.

In momentul de fata, parohia este constituita din 302 credinciosi.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Transporturi[modificare | modificare sursă]

Stație de cale ferată.

Microbuze si autobuze care fac legatura intre Jidvei si Blaj, respectiv Alba Iulia.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Recensământul populației României din 29 decemvrie 1930, vol. II, pag. 444.
  3. ^ Idem, pag. 743.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]