Păuca, Sibiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Păuca
—  Sat  —
Păuca is located in România
Păuca
Păuca
Păuca (România)
Localizarea satului pe harta României
Păuca is located in Județul Sibiu
Păuca
Păuca
Păuca (Județul Sibiu)
Localizarea satului pe harta județului Sibiu
Coordonate: Coordonate: 46°00′37″N 23°53′22″E / 46.01028°N 23.88944°E / 46.01028; 23.8894446°00′37″N 23°53′22″E / 46.01028°N 23.88944°E / 46.01028; 23.88944

Țară Flag of Romania.svg România
Municipiu ROU SB Sibiu CoA.svg Sibiu
Județ Sibiu county coat of arms.png Sibiu
Comună Păuca

Altitudine 320 m.d.m.

Populație (2002)
 - Total 705 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 557175
Prefix telefonic +40 x69 [1]

Păuca pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Păuca pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Păuca (în dialectul săsesc Ternen, în germană Törnen, Pocken, Pokendorf, în maghiară Pókafalva) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Localitatea Păuca este situată în nord-vestul județului Sibiu la limita cu județul Alba, pe cursul răului Secaș, pe drumul județean 107B, Alămor - Păuca - Roșia de Secaș.

Date geologice[modificare | modificare sursă]

În subsolul localității se găsește un masiv de sare[2].

Scurt istoric[modificare | modificare sursă]

Dovezi materiale ale unei locuiri încă din neolitic au fost descoperite cu ocazia săpăturilor arheologice făcute în anii 1965 - 1966 în locul numit "Hamm", în vestul localității, materialele găsite au fost identificate ca aparținând culturii Petrești.

Pe teritoriul localității s-au mai descoperit fragmente ceramice aparținând culturii Coțofeni, o oglindă scitică de bronz și vestigii de epocă romană. Tot aici s-au descoperit urme de construcții romane ce conțin cărămizi, țigle și olane, unele cărămizi având ștampila legiunii XIII Gemina.[3]

În secolul al XIII-lea se ridică edificiul de cult cu hramul Sfânta Maria, în stil romanic, cu două turnuri pe fațada vestică, iar în secolul al XVI-lea , monumentul este transformat în stil gotic.

Economie[modificare | modificare sursă]

Economia acestei așezări este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor și creșterea animalelor. Un aport mai puțin important aduce activitatea de exploatare și prelucrare primară a lemnului și comerțul cu produse agricole.

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

  • Biserica Evanghelică-Luterană
  • Biserica Ortodoxă
  • Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Monumentul este realizat in forma unei Troițe și a fost dezvelit în anul 1936, pentru cinstirea memoriei eroilor români din satul Bogatul Român, care au căzut in Primul Război Mondial. Troița are o înălțime de 3 m și a fost amplasată în curtea Bisericii Ortodoxe, fiind restaurată in anul 1954. Aceasta este realizată din lemn de stejar si este împrejmuită cu un gard din beton. Pe latura frontală a Troiței sunt inscripționate cuvintele: „Cine urăște moare, Nu vei fi rob niciodată“. Pe aceeași față a monumentului sunt inscripționate numele a 41 de eroi români.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Cecilia Gandila și Nicolae Damian -"Păuca-Vatră de istorie și legendă", Editura Bucura, Sibiu, 1997 ISBN 973-97814-3-8
  • Nicolae Coloianu, Gheorghe Dragu. Județul Sibiu, Ed. Academiei RSR București 1971
  • Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter, Adrian Georgescu. Repertoriul Arheologic al județului Sibiu, ISBN 973-590-856-5
  • Ilie Moise. Județul Sibiu, Monografie, Ed. Sport Turism București 1981

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ http://www.cimec.ro/Arheologie/sarea/02-LiviuDraganescu.pdf Sarea gemă din extra- și intracarpaticul României
  3. ^ Așezările rurale din Dacia romană intercarpatică, D. Popa.

Legături externe[modificare | modificare sursă]