Via Transilvanica

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Via Transilvanica
Via Transilvanica

Marcaj
Localizare
Țară România
Lungime totală1.420[1] km
Unități administrative traversateJudețul Mehedinți,

Județul Caraș-Severin,
Județul Hunedoara,
Județul Alba,
Județul Sibiu,
Județul Mureș,
Județul Brașov,
Județul Harghita,
Județul Bistrița-Năsăud,

Județul Suceava
Istoric
Lucrări începute2018
Inaugurări2022
Modifică text Consultați documentația formatului

Via Transilvanica este un traseu de drumeții tematice și de anduranță din România, cu o lungime totală de 1.420 km,[1] care începe la Mănăstirea Putna, străbate 10 județe, peste 400 de comunități și 12 situri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO și se termină la Turnu Severin. Drumul promovează diversitatea culturală, etnică, istorică și naturală a Transilvaniei, Bucovinei și Banatului montan. A fost construit între 2018 și 2022, cu designul și concepția sa puternic inspirate de căile istorice ale pelerinilor și traseele de drumeții, cum ar fi Drumul Sfântului Iacob și Traseul Appalachian. Traseul poate fi parcurs pe jos, cu bicicleta sau călare. Deviza traseului Via Transilvanica este „Drumul care unește”.[2][3][4][5]

Via Transilvanica se distinge de majoritatea traseelor ​​de drumeții europene prin biodiversitatea sa ridicată, varietatea peisajelor naturale precum și prin moștenirea rurală și modul tradițional de viață păstrat încă în România. Arhitectura și cultura regiunii au fost modelate de români, secui, sași și alte naționalități, ceea ce o face și diversă pentru drumeții din România și din alte țări.[6]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Amenajarea traseului a fost inițiată de Asociația Tășuleasa Social (președinte al asociației fiind Alin Uhlmann Ușeriu), organizație neguvernamentală cu sediul în județul Bistrița‑Năsăud, care a folosit ca model organizarea traseelor de pelerinaj precum Drumul Sfântului Iacob. Instalarea marcajelor a fost făcută în mai multe etape între anii 2018 și 2022:[7]

  • În 2018 au fost inaugurați primii 134 km pe raza județului Bistrița-Năsăud;[8][9]
  • În 2019 au fost marcate secțiunile de drum din județele Suceava (137 km) și Mehedinți (98 km);[10][11][12][13]
  • În 2020 s-au mai finalizat traseele din județele Mureș, Harghita, Brașov și Sibiu, totalul de drum marcat ajungând la aproximativ 800km;[14][15]
  • În 2021 s-a finalizat traseul prin județul Caraș-Severin (250 km), totalul amenajat ajungând la 1.077 de kilometri;[16]
  • În 2022 se finalizează implementarea prin completarea marcajelor din județele Hunedoara (150 km) și Alba și traseul complet e inaugurat în 8 octombrie.[17][18]

Aproximativ 830 km au fost finanțați prin donații, sponsorizări și parteneriate cu companii. O parte din drum s-a realizat prin donarea profitului obținut din vânzarea cărții „27 de pași” a lui Tiberiu Ușeriu, unul dintre principalii ambasadori ai Via Transilvanica.[3]

La pregătirea traseului au participat sute de voluntari, iar la promovarea proiectului au participat ultramaratonistul Tiberiu Ușeriu,[19] actorii Marcel Iureș și Pavel Bartoș,[20] fostul principe Nicholas Medforth-Mills,[17] jurnaliștii Andreea Esca și Andi Moisescu,[21] activistul Dragos Bucurenci,[22] tenismenul Horia Tecău,[23] filosoafa Mihaela Miroiu, realizatorul britanic TV Charlie Ottley și scriitorul Eduard Schneider.[24][25]
Christine Thürmer, drumeață germană de lungă distanță și autoare de non-ficțiune, a parcurs întreaga Via Transilvanica și a promovat-o la televiziunea germană și în scris. Una dintre cărțile sale a apărut în limba română, cu titlul Drumeții de lungă distanță, în 2023, iar întregul beneficiu în urma publicării cărții, l-a donat Asociației Tășuleasa Social, care se ocupă, între altele, de lucrările de întreținere a căii care unește, Via Transilvanica.

În anul 2020 s-a estimat că traseul Via Transilvanica a fost vizitat de aproximativ 1.500 de oameni.[26]

În 2023 a primit Premiul Europa Nostra la categoria „Implicarea și conștientizarea cetățenilor” din partea asociației Europa Nostra și a Comisiei Europene.[27] Premiul a fost primit la Timișoara, la începutul lunii septembrie 2023.[28][29]

La 28 septembrie 2023, în cadrul reuniunii la vârf a Patrimoniului Cultural European, desfășurate la Veneția (Italia), au fost sărbătoriți, într-o ceremonie, câștigătorii Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiilor Europa Nostra 2023, în prezența mezzosopranei Cecilia Bartoli, președintele Europa Nostra, și a lui Margaritis Schinas, vicepreședinte al Comisiei Europene. Cu acest prilej, proiectului Via Transilvanica i s-a decernat Premiul Publicului, în urma voturilor a 27.000 de cetățeni europeni și din alte țări.[30]

Traseu[modificare | modificare sursă]

Piatră kilometrică de andezit, de pe Via Transilvanica

Via Transilvanica este împărțită în șapte regiuni istoric‑culturale: Bucovina, Ținutul de Sus, Terra Siculorum, Terra Saxonum, Terra Dacica, Terra Banatica și Terra Romana. Traseul se mai împarte și în cele zece județe pe care le străbate: Suceava, Bistrița‑Năsăud, Mureș, Harghita, Brașov, Sibiu, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin și Mehedinți.

Drumul este marcat cu semne pictate pe lemn sau piatră în culorile specifice: portocaliu și alb (săgeată portocalie pentru direcția Turnu Severin și albă pentru direcția Putna). Marcajul specific este un „T” portocaliu într‑un cerc de aceeași culoare pe un fundal alb. La fiecare kilometru sunt fixate borne mari de andezit de câte 260 kilograme, adevărate opere de artă, fiecare purtând sculpturi realizate de artiști plastici din Iași, Cluj, Timișoara și Bulgaria.[17]

Prin lungimea sa de 1.428 de kilometri, jalonată la fiecare kilometru de câte un pilon de andezit, fiecare dintre acești piloni purtând câte o operă de artă sculptată unică, Via Transilvanica a devenit, se pare, cea mai lungă galerie de artă din lume.

Este de remarcat faptul că unele dintre sectoarele traseului Via Transilvanica sunt comune cu unele sectoare ale traseului Via Mariae. Pe aceste sectoare, pietrele kilometrice de andezit sunt comune celor două trasee de drumeții, Via Transilvanica și Via Mariae.

La jumătatea lunii septembrie 2023, a început numerotarea pilonilor kilometrici (prin sablare), în ordinea așezării lor de-a lungul întregului traseu Via Transilvanica. Se peconizează ca numerotarea pilonilor să dureze circa 3 - 4 ani.

Traseul Via Transilvanica[31]
# Numele secțiunii Atracții majore Lungime
1 Bucovina Putna, Sucevița, Vatra Moldoviței, Vatra Dornei, Poiana Stampei 136 km
2 Ținutul de Sus Poiana Stampei, Pasul Tihuța, Bistrița, Câmpu Cetății 277 km
3 Terra Siculorum Câmpu Cetății, Sovata, Praid, Archita 157 km
4 Terra Saxonum Archita, Sighișoara, Mediaș, Bazna, Micăsasa 201 km
5 Terra Dacica Micăsasa, Blaj, Alba Iulia, Sarmizegetusa Regia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Bucova 290 km
6 Terra Banatica Bucova, Caransebeș, Reșița, Prigor, Parcul Național Domogled - Valea Cernei 232 km
7 Terra Romana Parcul Național Domogled - Valea Cernei, Drobeta-Turnu Severin 135 km

Maratonul Via Transilvanica[modificare | modificare sursă]

Maratonul Via Transilvanica este o competiție sportivă care se desfășoară pe un segment al traseului de drumeție cu același nume.

La 19 iunie 2021 a fost organizat, prima oară, Maratonul Via Transilvanica, iar sâmbătă, 26 august 2023, a fost organizată cea de-a doua ediție a competiției. Au avut loc probe de mountain bike (MTB), maraton, semimaraton, cros și drumeție.[32] Punctul de pornire al probelor este la kilometrul 0 (zero) al traseului Via Transilvanica, aflat la Asociația Tășuleasa Social.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

  • Marcaj al traseului de drumeții de lungă distanță Via Transilvanica
    Marcaj al traseului de drumeții de lungă distanță Via Transilvanica
  • Marcaje ale traseului de drumeții de lungă distanță Via Transilvanica
    Marcaje ale traseului de drumeții de lungă distanță Via Transilvanica
  • Marcaj al traseului de drumeții de lungă distanță Via Transilvanica, cu avertizare privind posibila prezență a urșilor
    Marcaj al traseului de drumeții de lungă distanță Via Transilvanica, cu avertizare privind posibila prezență a urșilor
  • Bornă kilometrică de andezit, marcaj al traseului de drumeții de lungă distanță Via Transilvanica
    Bornă kilometrică de andezit, marcaj al traseului de drumeții de lungă distanță Via Transilvanica
  • Bornă kilometrică de andezit și marcaje ale traseului
    Bornă kilometrică de andezit și marcaje ale traseului
  • Bornă kilometrică purtând lacăte de dragoste, la Lunca Ilvei
    Bornă kilometrică purtând lacăte de dragoste, la Lunca Ilvei

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Traseu | Via Transilvanica”. www.viatransilvanica.com. Accesat în . 
  2. ^ „Ghidul drumețului pe Via Transilvanica” (PDF). viatransilvanica.com. [nefuncțională – arhivă]
  3. ^ a b „Via Transilvanica”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  4. ^ „Via Transilvanica, drumul care traversează toată România, poate fi deja străbătut”. www.digi24.ro. Accesat în . 
  5. ^ „FOTO VIDEO "Via Transilvanica", proiect unic în România asemănător cu Camino de Santiago: 950 de kilometri de drumeție de la Severin până la Putna”. adevarul.ro. Accesat în . 
  6. ^ Sînziana Mihalache, „Drumul care unește” - Interviu cu Alin Ușeriu, inițiatorul Via Transilvanica (în engleză). Outdooractive , 16 aprilie 2023 (accesat 16 aprilie 2023)
  7. ^ „Concept”. Via Transilvanica. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ AGERPRES. „Bistrița-Năsăud: Traseul Via Transilvanica a fost omologat oficial de Ministerul Turismului”. www.agerpres.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ „"Via Transilvanica" merge mai departe. Susținătorii lui Tibi Ușeriu au pus și ei umărul”. timponline.ro. Accesat în . 
  10. ^ AGERPRES. „Suceava: 137 de kilometri din Via Transilvanica, inaugurați la Putna; s-a montat borna de.”. www.agerpres.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ AGERPRES. „Suceava: Debut al Săptămânii Via Transilvanica; fiecare kilometru de traseu - dat spre.”. www.agerpres.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ „Via Transilvanica, un fel de Camino de Santiago al românilor. Încă 98 de kilometri inaugurați în cadrul celui mai amplu proiect turistic”. adevarul.ro. Accesat în . 
  13. ^ Mirela, Popescu (). „Mehedinți turistic: S-a inaugurat traseul via Transilvanica”. PSnews Mehedinți. Accesat în . 
  14. ^ presă, Comunicat de (). „Via Transilvanica: încă 285 de kilometri au fost marcați în județele Mureș și Harghita”. spotmedia.ro. Accesat în . 
  15. ^ „Via Transilvanica launched another 115km in Sibiu” (în engleză). The Romania Journal. Accesat în . 
  16. ^ „Traseul Via Transilvanica de Caraș-Severin, lansat oficial la finalul săptămânii”. expressdebanat. . Accesat în . 
  17. ^ a b c „Via Transilvanica în Alba”. Alba24.ro. . Accesat în . 
  18. ^ „A fost deschis tronsonul Via Transilvanica Hunedoara / Traseul lung de aproape 150 de kilometri trece și pe lângă cetățile dacice”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  19. ^ „Călătorește de la Putna la Drobeta-Turnu Severin pe Via Transilvanica”. Red Bull. Accesat în . 
  20. ^ „Lista invitaților la o cina cu actorul Marcel Iures, ambasador al Via Transilvanica”. timponline.ro. Accesat în . 
  21. ^ „Via Transilvanica Campaign $106,000+” (în engleză). RUF. Accesat în . 
  22. ^ „Via Transilvanica, un proiect curajos. Poteca de 1000 de km, inspirată de trasee renumite”. Stirileprotv.ro. Accesat în . 
  23. ^ „Proiectul Via Transilvanica are nevoie de sprijinul comunității. "Drumul care unește" trece și prin Caraș-Severin”. Radio România Reșița. Accesat în . 
  24. ^ „Subiectiv turistic: Eduard Schneider, cel dintîi colecționar dintre fiii Sebeșului”. dilemaveche.ro. Accesat în . 
  25. ^ Hângănuț, Radu (). „„Via Transilvanica", un proiect unic în România, demarat de Centenar” (în engleză). Transilvania Reporter. Accesat în . 
  26. ^ „Peste 1.500 de turiști au trecut pe Via Transilvanica anul acesta. Localnicii, încurajați să cumpere cei 800 de km de traseu”. Stirileprotv.ro. Accesat în . 
  27. ^ en 2023 Winners of Europe’s top heritage awards announced by the European Commission and Europa Nostra. Europa Nostra, 13 iunie 2023.
  28. ^ Liana Păun (4 septembrie 2023), Promovare la Timișoara pentru Via Transilvanica, traseul turistic de 1.400 de kilometri care traversează România
  29. ^ Promovare la Timișoara pentru Via Transilvanica, traseul turistic de 1.400 de kilometri care traversează România (4 septembrie 2023)
  30. ^ „Otilia Ghițescu (29 septembrie 2023), Via Transilvanica a luat, la Veneția, Premiul Publicului în cadrul Premiilor Europene pentru Patrimoniu. Record de voturi”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  31. ^ „Traseu”. viatransilvanica.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  32. ^ Via Transilvanica Maraton

Lecturi suplimentare[modificare | modificare sursă]

  • Tibi Ușeriu, 27 de pași, Piatra Fântânele, 2017 ISBN 978-973-0-23387-2
  • Voicu Bojan, Via Transilvanica, drumul care unește, Cluj-Napoca, 2022 ISBN 978-973-0-37134-5
  • Christine Thürmer, Drumeții de lungă distanță, Experiențe de viață și sfaturi practice din partea celei mai versate călătoare de pe mapamond [Jurnal de călătorie & ghid de drumeție], Traducere din limba germană de Maria Bojan, Editura Aqua Forte, Cluj-Napoca 2023, 305 pagini și 24 de planșe ISBN 978-973-7758-93-4
  • Anna Székely, Ghidul drumețului pe Via Transilvanica, Piatra Fântânele, 2023, 286 de pagini ISBN 978-973-037327-1

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Via Transilvanica la Wikimedia Commons

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Via_Transilvanica&oldid=16211426