Biserica reformată din Acâș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Biserica reformată din Acâș
Acas gesamt Nordseite.JPG
Poziționare
Coordonate47°32′26″N 22°46′56″E / 47.540553°N 22.782093°E47°32′26″N 22°46′56″E / 47.540553°N 22.782093°E
LocalitateSatul Acâș din Comuna Acâș
ComunăAcâș
Țara România
Edificare
Stil artisticRomanic
Clasificare
Cod LMISM-II-m-A-05253

Biserica reformată din Acâș (maghiară Ákosi református templom) este un monument istoric și de arhitectură din prima jumătate a secolului al XIII-lea, unul din monumentele reprezentative pentru romanicul din Transilvania. Biserica este inclusă pe lista monumentelor istorice din județul Satu Mare, cu codul SM-II-m-A-05253.

Istoric[modificare | modificare sursă]

La începuturile ei biserica a aparținut mănăstirii benedictine din zonă. Monumentul face parte din categoria bazilicilor cu trei nave inspirate din șantierele benedictine ale Abației din Pannonhalma, asemeni celor din Lébény, Herina etc.[1]

La origine romano-catolic, edificiul a fost transformat în lăcaș de cult reformat-calvin în urma Reformei din secolul al XVI-lea, răspândită și în Transilvania.

Între 1640-1660 biserica a suferit mai multe incendii ce a afectat structura acoperișului. În anii 1896-1902 lăcașul a fost restaurat de către arhitectul Frigyes Schulek, ocazie cu care a fost schimbat acoperișul respectându-se caracteristicile sale romanice.

În 1953 a fost declarată monument istoric.

Date arhitecturale[modificare | modificare sursă]

Perspectivă (desen secolul al XIX-lea)

A fost construită în stil romanic timpuriu. Materialul folosit a fost cărămida smălțuită, iar zidurile – conform unui procedeu utilizat în acea vreme, au fost lăsate netencuite.[2]

Are un aspect auster, sărac în profile. Structura este de tip bazilical și a fost modelată după stilul bisericii abațiale de la Cluny din Franța. Are trei nave despărțite prin stîlpi dreptunghiulari, iar pe latura de est are o singură absidă precedată de un cor scurt, dreptunghiular și, pe latura de vest este prevăzută cu două turnuri, între care se află o tribună. În exterior, sub cornișa de la absidă și sub cea a navei centrale de la turnuri, are ca elemente de decor frize de arcuri semicirculare. Acoperișul este din cărămidă.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Vasile Drăguț, Dicționar enciclopedic de artă medievală românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București 1976, pag. 262.
  2. ^ Județul Satu Mare. Ospitalitatea este tradiția noastră, broșură de prezentare.