Sari la conținut

Sânpetru, Brașov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Comuna Sânpetru, Brașov)
Sânpetru
—  comună  —

Stemă
Stemă
Map
Sânpetru (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°43′00″N 25°38′00″E ({{PAGENAME}}) / 45.7167°N 25.6333°E45.7167; 25.6333

Țară România
Județ Brașov

SIRUTA41925
Atestare[1] Modificați la Wikidata

ReședințăSânpetru[*]
Sate componenteSânpetru[*]

Guvernare
 - primar al comunei Sânpetru[*]Marian-Eusebiu Arhire[*][2] (ADU, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total30,74 km²

Populație (2021)
 - Total11.794 locuitori
 - Densitate110,63 loc./km²

Fus orarUTC+02:00
Cod poștal507190

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului

Sânpetru (în germană Petersburg, în maghiară Barcaszentpéter) este o comună în județul Brașov, Transilvania, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.[3]

Așezare și zone

[modificare | modificare sursă]

Localitatea Sânpetru este situată la poalele dealului Lempeș (704 m) și face parte din regiunea istorică Țara Bârsei. Înspre Hărman, cresc lalele pestrițe (Fritillaria meleagris), declarate monument al naturii. Este străbătută de râul Durbav, afluent al Ghimbășelului.

Localitatea este atestată documentar din 1240, cu numele Mons Sancti Petri. A fost înființată însă mai devreme, în timpul stăpânirii Ordinului cavalerilor teutoni, și anume de „grupul celor o sută” de prejmereni. Tot din secolul al XIII-lea datează biserica în stil romanic de pe dealul Sânpetrului, dărâmată în mare parte în 1794. Urmele unei picturi pe unul dintre pereții cetății fortificate i-a determinat pe experți să presupună că, în acel loc, călugării cistercieni construiseră o mănăstire în jurul anului 1240.

În timpul năvălirii turcești din 1432, Sânpetrul a fost distrus parțial, în același secol fiind ridicate zidurile fortificației țărănești la înălțimea de opt metri. Într-o etapă ulterioară (1610), au fost construite și încăperi pe două etaje și cinci turnuri de apărare. Puternicul incendiu din 1625 a distrus arhiva satului. Cele mai vechi acte din arhivă datează din 1750. O nouă năvălire a turcilor în Țara Bârsei, în 1658, a stârnit în Sâmpetru un nou incendiu devastator și o serie de victime, omorâte și înmormântate chiar în biserică.

În 1713 s-a prăbușit turnul clopotniței, iar în 1760 un nou incendiu a distrus până la temelie casele a 30 de proprietari de pământuri, 48 rămânând fără hambare și grajduri. Anul 1769 este marcat și el de un incendiu devastator. Între 1778 și 1782 a fost construită noua clopotniță, care s-a prăbușit totuși, provocând mari pagube. La un an după dărâmarea parțială a bisericii vechi, în 1794, a început construcția celei noi și a clopotniței din partea de est. În 1825 a fost construită clădirea noii primării, lângă vechea poartă a cetății.

Anii 1823 și 1855 au adus din nou incendii în sat. În ultimul, Sânpetrul a ars de cinci ori.

La 25 august 1937 a luat ființă prima școală de instructori planoriști din România, pe aerodromul de la Sânpetru, avându-l ca instructor pe pilotul german Ernst Philipp. Până la 15 noiembrie, în același an, au fost realizate 1.730 zboruri, totalizând 141 ore de zbor, cu 5 zboruri de peste 5 ore și stabilirea a două recorduri naționale. Au fost realizate 57 de brevete, clasele A, B, C, și au fost brevetați 30 de instructori de zbor fără motor.



Componența etnică a comunei Sânpetru

     Români (79,85%)

     Maghiari (2,73%)

     Alte etnii (1,53%)

     Necunoscută (15,88%)



Componența confesională a comunei Sânpetru

     Ortodocși (71,25%)

     Romano-catolici (3,28%)

     Reformați (1,09%)

     Alte religii (6,48%)

     Necunoscută (17,91%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Sânpetru se ridică la 11.794 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.819 locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (79,85%), cu o minoritate de maghiari (2,73%), iar pentru 15,88% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (71,25%), cu minorități de romano-catolici (3,28%) și reformați (1,09%), iar pentru 17,91% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Sânpetru este administrată de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Marian-Eusebiu Arhire[*], de la Alianța Dreapta Unită, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal7       
Alianța Dreapta Unită7       
Partidul Social Democrat2       
Alianța pentru Unirea Românilor1       

În Sânpetru, activitățile economice de bază sunt agricultura și zootehnia. În localitate își au sediile și câteva firme de construcții, de produse din material plastic, de piese pentru autovehicule (amortizoare și suspensii) și de produse alimentare.

În Sânpetru pot fi vizitate biserica evanghelică, biserica ortodoxă, rezervația naturală „Dealul Lempeș” și se poate practica planorismul la Aeroclubul Iosif Șilimon. Curenții ascendenți ce se formează în jurul dealului Lempeș oferă condiții prielnice acestui sport.

Învățământ

[modificare | modificare sursă]

În Sânpetru se află o școală generală cu clasele I-VIII și o grădiniță modernizată recent.

Personalități

[modificare | modificare sursă]

Zaharia Bârsan (n. 11 ianuarie 1878, Sânpetru, Brașov - d. 13 decembrie 1948) a fost un dramaturg român. A fost fondatorul Teatrului Național din Cluj și primul său director Andrei Potcoavă - senator

Primarii comunei

[modificare | modificare sursă]

Personalități născute aici

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ https://romaniadategeografice.net/unitati-admin-teritoriale/judete/judete-b/brasov/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  3. ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  8. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 1996
  9. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2000
  10. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2004
  11. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2008
  12. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2012
  13. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2016
  14. ^ Date finale la alegerile locale 2020