Biserica evanghelică din Slătinița

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Biserica evanghelică din Slătinița, localitate componentă a municipiului Bistrița din județul Bistrița-Năsăud, foto: martie 2018.
Altarul bisericii evanghelice din Slătinița
Biserica (sud)
Coroana amvonului
Nava spre iconostas
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica evanghelică din Slătinița

Biserica evanghelică din Slătinița, localitate componentă a municipiului Bistrița din județul Bistrița-Năsăud, a fost ridicată în secolul XVI. Figurează pe lista monumentelor istorice 2015, cod LMI BN-II-m-B-01703[1].

Localitatea[modificare | modificare sursă]

Slătinița, mai demult Pintic, Pintac (în dialectul săsesc Päntek, germană Pintak, Pintacken, maghiară Pinták, Kispéntek, Péntek, Szászpéntek în trad. Vinerea Mică, Vinerea, Vinerea Săsească) este o localitate componentă a municipiului Bistrița din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Prima atestare documentară a localității datează din anul 1228.

Biserica[modificare | modificare sursă]

Biserica luterană a fost construită în stil gotic în secolul al XVI-lea (1585-1590) și renovată în secolul XX (1923), renovare căreia i se datorează înfățișarea actuală. Biserica a dispus de o orgă construită în 1899 de Gebrüder Rieger, orgă transferată în anul 1985 la Oradea, iar apoi, în 1993, la Institutul Teologic Adventist din București[2].

După exodul sașilor transilvăneni, biserica a fost cumpărată de comunitatea ortodoxă, modificată la interior conform cerințelor cultului ortodox și a primit hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”.

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
  • Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
  • Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Hermann Fabini. Universul cetăților bisericești din Transilvania. Sibiu: Editura Monumenta, 2009, 279 p.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Imagini din exterior[modificare | modificare sursă]

Imagini din interior[modificare | modificare sursă]