Comuna Comăna, Brașov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Comăna
—  Comună  —
Sediul primăriei Comăna
Sediul primăriei Comăna
Stemă
Stemă
Comăna se află în România
Comăna
Comăna
Comăna (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°55′N 25°14′E / 45.91°N 25.23°E / 45.91; 25.23

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Brasov county coat of arms.png Brașov

SIRUTA 40857

Reședință Comăna de Jos
Sate componente Comăna de Jos, Comăna de Sus, Crihalma, Ticușu Nou

Guvernare
 - Primar Viorel Grusea[*][4] (PNL, )

Suprafață
 - Total 99,38 km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 2721 locuitori
 - Densitate 27.44 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 2.635 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 507050
Prefix telefonic +40 x68 [3]

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
Comăna în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73(Click pentru imagine interactivă)
Comăna în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
(Click pentru imagine interactivă)

Comăna este o comună în județul Brașov, Transilvania, România, formată din satele Comăna de Jos (reședința), Comăna de Sus, Crihalma și Ticușu Nou.

Comăna de Jos, localitatea de reședință, a fost un important centru administrativ al Țării Făgărașului pe vremea când Ștefan Mailat era principe al Transilvaniei. De aici era administrată partea răsăriteană a Țării Făgărașului. Aici exista un scaun de judecată format din 12 asesori, câteva domenii ale principelui și conacul familiei nobiliare Mailat.

În cadrul planului de dezvoltare durabilă a județului Brașov[5], comuna Comăna face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Șercaia, Părău, Șinca Nouă, Șinca și Mândra, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune.

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Comuna Comăna este situată pe cursul mijlociu al râului Olt, la poalele grupei centrale a Muntilor Perșani. Cuprinde un culoar depresionar drenat de Olt, Culoarul Comăna si o parte din latura estică a Podișului Hârtibaciului. Afluenții Oltului pe teritoriul comunei sunt Crăița și Valea Ticușului de pe partea dreaptă, Valea Comănii și Sărata de pe partea stângă.

Distanța față de cel mai apropiat oraș, Rupea este de 20 km, iar de municipiul Făgăraș, comuna Comăna se află la 27 km.

Rețeaua de transport[modificare | modificare sursă]

Comuna Comăna este străbatută de DN1S, care face legătura între DN13, E60 (Hoghiz) și DN1, E68 (Șercaia). DJ 104 K leagă Comăna de Jos de Bunești, iar DJ 104 N unește Comăna de Jos cu Comăna de Sus.

Autobuz-icon.png Stații de autobuz se află în toate cele patru localități ale comunei și deservesc populația pentru rutele Făgăraș - Șercaia - Comăna de Jos - Crihalma - Ticușu Vechi - Cobor și retur; Făgăraș - Șercaia - Comăna de Jos - Hoghiz - Homorod - Rupea

Tren-icon.gif Pentru accesul la transportul pe calea ferată, locuitorii comunei Comăna folosesc gările Șercaia și Rupea.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Comăna

     Români (75.37%)

     Romi (18.59%)

     Necunoscută (5.91%)

     Altă etnie (0.11%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Comăna

     Ortodocși (88.49%)

     Penticostali (2.75%)

     Greco-catolici (1.65%)

     Necunoscută (5.99%)

     Altă religie (1.1%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Comăna se ridică la 2.721 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.635 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (75,38%), cu o minoritate de romi (18,6%). Pentru 5,92% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,5%), dar există și minorități de penticostali (2,76%) și greco-catolici (1,65%). Pentru 5,99% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Comăna este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Viorel Grusea[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Național Liberal 8                
Partidul Social Democrat 4                
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 1                

Recensăminte[modificare | modificare sursă]

Recensământ Comăna Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Romi Ucraineni Alte etnii
1850 3.437 3.311 9 - 117
1857 3.578
1880 3.419 3.140 124 10 147
1890 3.383 3.164 158 9 52
1900 3.435 3.223 145 34 33 1
1910 3.580 3315 177 25 63 5 1
1920 3.620 3.569 37 14
1930 3.519 3.442 38 7 32
1941 3.312 3.69 18 - 225
1956 3.254 2.956 20 2 276
1966 3.135 2.867 23 - 245
1977 2.822 2.351 9 3 459
1992 2.619 1.575 11 1 1.032
2002[1] 2.635 2.005 11 0 616 1 2
2011 2721 2083 3 0 375 95
2014 3029

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Cetate sătească de apărare din secolul al XII-lea, situată pe Valea Comănii;
  • Vestigii ale unor așezări dacice și prefeudale pe locul numit „Gruiul Văcarului” situat în lunca inundabilă a Oltului, cercetat în anul 1970;
  • Tezaur monetar, descoperit la Comăna de Sus;

Râul Olt, desparte comuna în „Ardeal” si „Țara Făgărașului”, satele de pe malul drept al Oltului, Crihama și Ticușu Nou, făcând parte în perioada interbelică din Județul Târnava Mare.

Comăna de Jos[modificare | modificare sursă]

  • Biserica greco-catolică cu picturi originale, a doua ca vechime după cea din Voivodeni, Țara Făgărașului, despre care există mărturii că ar fi primit veșminte si odoare de la domnitorul Țării Românești, Șerban Cantacuzino. Biserica este ridicată după stilul bisericilor de lemn, la vremea aceea fiind printre primele biserici ridicate din piatră din Țara Făgărașului (1512).
  • Biserica Ortodoxă (1700).
  • Statuie ridicată în memoria ostașilor căzuți în cele două războaie mondiale.
  • Muzeu etnografic ce cuprinde obiecte tradiționale și de artă.

Comăna de Sus[modificare | modificare sursă]

  • Biserica ortodoxă cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, monument de arhitectură.

Rezervații naturale[modificare | modificare sursă]

Atracții locale[modificare | modificare sursă]

  • Munții Perșani, cu versanți lini și numeroase fenomene carstice: peșteri, doline, lapiezuri etc. Fenomene vulcanice. Tufuri.
  • Pe Râul Comana există 15 km de drum forestier, indicat pentru cicloturism. Peisaj de pădure nemorală (fag, carpen, gorun). Specii cinegetice protejate (urs brun, cerb carpatin, vulpe, râs, iepure sălbatic, șoim) și plante endemice: Hepatica Transilvanica.

Primarii comunei[modificare | modificare sursă]

Surse bibliografice[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  7. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  8. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 1996
  9. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2000
  10. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2004
  11. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2008
  12. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2012
  13. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2016