Biserica fortificată din Șura Mică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Biserica fortificată din Șura Mică
Biserica fortificată din Șura Mică  Machetă pentru biserica fortificată din Șura Mică
Biserica fortificată din Șura Mică
Machetă pentru biserica fortificată din Șura Mică
Poziționare
Biserica fortificată din Șura Mică se află în Județul Sibiu
Biserica fortificată din Șura Mică
Biserica fortificată din Șura Mică
Coordonate Coordonate: 45°49′57″N 24°3′13″E / 45.83250°N 24.05361°E / 45.83250; 24.0536145°49′57″N 24°3′13″E / 45.83250°N 24.05361°E / 45.83250; 24.05361
Localitate Șura Mică, Sibiu
Țara România
Adresa Sat Șura Mică nr. 406
Edificare
Bazilică romanică modificată în stil gotic și baroc fortificată
Tip defensivă
Data începerii construcției secolul al XIII-lea
Clasificare
LMI SB-II-a-B-12567

Biserica evanghelică luterană din Șura Mică, comuna Șura Mică, județul Sibiu, a fost construită treptat în secolele XIII-XVIII. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: SB-II-a-B-12567, cu următoarele obiective:

Biserica[modificare | modificare sursă]

Biserica evanghelică luterană a fost construită în secolul al XIII-lea ca bazilică romanică cu navă centrală, cor rectangular cu absidă semicirculară și nave laterale fără absidiole. La sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, biserica, care purta hramul Sfintei Maria, a fost transformată în stil gotic și a fost fortificată. În anul 1506, absida semicirculară a fost demolată, corul a fost închis poligonal și sprijinit cu contraforți și boltit în rețea. Cu același prilej a fost ridicat un arc triumfal gotic din piatră profilată și a fost boltită nava centrală.[1] Intrarea de pe partea de nord a fost întărită cu un turn cu patru etaje iar în vest a fost ridicat un turn adosat fațadei. Conform registrului parohiei evanghelice din anul 1506 se păstrează un înscris în care se spune: "Johanes Welther (Scholten) anul 106, ein Dominikaner Monch und Baumeister (un călugar dominican și constructor) ecclesia aedificatur".[2]

În biserică se mai păstrează nealterate următoarele bunuri: un grup statuar din lemn datat în anul 1715, un altar în stil baroc, două chei de boltă sculptate și un baldachin în stil baroc din anul 1777 aflat în amvon.[2]

S-au făcut lucrări de reparații și numeroase restaurări în anii 1676, 1715, 1761, 1781, 1856 și 1913. În anul 1959 s-a consolidat turnul clopotniță cu o structură din beton cu două centuri. După încă patru ani, în 1963 s-a consolidat corul cu centuri de beton construite deasupra și dedesuptul ferestrelor. Tot în 1963 s-a refăcut acoperișul bisericii.[2][3]

În decursul secolelor a fost de mai multe ori pustiită de războaie și catastrofe. A suferit mai multe atacuri ale turcilor (1432, 1437/38 și 1493), a fost jefuită de trupele lui Mihai Viteazul în 1600 și de participanții la răscoala curuților, sub conducerea lui Francisc Rákóczi al II-lea, din 1706. În 1733 biserica a suferit daune în urma unui incendiu de proporții. Cutremurul din 1977 a produs mari stricăciuni bisericii evanghelice luterane. În prezent, din vechea bazilică se mai păstrează doar fragmente din fațada de vest, parte din portalul nordic, peretele de sud, precum și stâlpii dintre nave, iar din fortificația ce înconjura odinioară biserica se mai păstrează numai câteva tronsoane la sud și vest de biserică.[1]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
  • Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în: Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
  • Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului, în: Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
  • Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Hermann Fabini, Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, Monumenta und AKSL, Hermannstadt-Heidelberg, vol. I 1998, vol. al II-lea 1999, vol al III-lea 2002.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Pinter Zeno Karl, Rotonda de la Orăștie, în vol. In memoriam Radu Popa. Temeiuri ale civilizației românești în context european. Cluj-Napoca, 2003.
  • Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Crîngaci Maria Emilia, PINTER Zeno Karl, Țiplic Ioan-Marian, Biserica evanghelică din Ruja, în Arhitectura religioasă medievală din Transilvania, III, 2004.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]