Sari la conținut

Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia

46°04′03″N 23°34′12″E (Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia) / 46.06762°N 23.56995°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Catedrala „Sfântul Mihail” din Alba Iulia
Poziționare
Coordonate46°04′03″N 23°34′12″E ({{PAGENAME}}) / 46.06762°N 23.56995°E
LocalitateAlba Iulia
JudețAlba
Țara România
Edificare
Stil artisticromanic și gotic
Data începerii construcției1004
Data finalizării1009, 1291
Înălțime62 m
Biserică episcopalăArhidieceza de Alba Iulia
Clasificare
Cod LMIAB-II-m-A-00129
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Catedrala Romano-Catolică Sfântul Mihail este situată în interiorul cetății Alba Iulia și este cel mai valoros monument de arhitectură romanică și gotică din Transilvania. Lăcașul deține două recorduri: este cea mai veche și totodată cea mai lungă (93 m în ax) catedrală din România. Edificiul este monument istoric, cod LMI AB-II-m-A-00129.

Istorie și arhitectură

[modificare | modificare sursă]

Construcția catedralei a început în secolul al XI-lea, probabil prin anul 1004, odată cu întemeierea Episcopiei Transilvaniei de către regele Ștefan I al Ungariei. În imediata ei vecinătate, a fost descoperită fundația unei biserici în stil bizantin de la mijlocul secolului al X-lea.[1]

La mijlocul secolului al XII-lea au fost ridicate navele transversale ale catedralei. Lăcașul a fost distrus parțial de marea invazie tătară în anul 1242. În prezent această catedrală a fost construită între anii 1246-1291 în stil romanic cu elemente de influență gotică. Edificiul a servit drept catedrală a Episcopiei Transilvaniei, iar de la concordatul interbelic dintre România și Sfântul Scaun servește drept catedrală a Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia. În 1277 catedrala a fost arsă de răsculații sași.

În nava laterală de sud se află sarcofagul lui Iancu de Hunedoara, guvernator al Ungariei, cel al fiului său, Ladislau de Hunedoara, iar în nava nordică se află sarcofagul reginei Izabella și cel al lui Ioan Sigismund, primul principe al Transilvaniei și rege (titular) al Ungariei. Tot acolo se află mormântul principesei Henriette Marie von der Pfalz (fiica reginei Elisabeta Stuart) și cel al principelui Sigismund al II-lea Rákóczi⁠(de)[traduceți], soțul Henriettei.

În absida navei laterale nordice se află capela Lazo, unde pot fi observate câteva fresce din epoca Renașterii.

Fotogalerie

[modificare | modificare sursă]
  • Planul Catedralei
    Planul Catedralei
  • Fațada
    Fațada
  • Turla
    Turla
  • Absida principală
    Absida principală
  • Exteriorul
    Exteriorul
  • Interiorul
    Interiorul
  • Orga
    Orga
  • Amvonul
    Amvonul
  • Pictura Sfântului Mihail
    Pictura Sfântului Mihail
  • Pietà
  • Altarul
    Altarul
  • Mormântul lui Iancu de Hunedoara
    Mormântul lui Iancu de Hunedoara

Vezi și

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Adevărul, Ruinele celei mai vechi biserici din Transilvania, 5 august 2011.

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • Géza Entz, La cathédrale de Gyulafehérvár, în: Acta Historiae Artium. Academiae Scientiarum Hungaricae. Tomus IV. 1958;
  • Géza Entz, Die Baukunst Transsilvaniens im 11.-13. Jahrhundert, în: Acta Historiae Artium. Academiae Scientiarum Hungaricae. Tomus XIV. 1968.



Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Catedrala_Sfântul_Mihail_din_Alba_Iulia&oldid=16639142