Albești, Mureș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Pentru alte sensuri, vedeți Albești (dezambiguizare).
Albești
Fehéregyháza
—  Sat  —
Monumentul bătăliei din 1849 în parcul Muzeului Petőfi
Monumentul bătăliei din 1849 în parcul Muzeului Petőfi
Albești se află în România
Albești
Albești
Albești (România)
Localizarea satului pe harta României
Albești se află în Județul Mureș
Albești
Albești
Albești (Județul Mureș)
Localizarea satului pe harta județului Mureș
Coordonate: Coordonate: 46°14′N 24°51′E / 46.233°N 24.850°E / 46.233; 24.85046°14′N 24°51′E / 46.233°N 24.850°E / 46.233; 24.850

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețMures county coat of arms.svg Mureș
ComunăROU MS Albesti CoA.jpg Albești

SIRUTA114612
Atestare1231

Altitudine370 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total3.546 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal547025
Prefix telefonic+40 x59 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Albești pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Albești pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Albești, mai demult Ferihaz, Firighaz (în dialectul săsesc Weisskirich, Veeskirχ, în germană Weissenkirch, Weißkirch bei Schäßburg, în maghiară Fehéregyháza, Fejéregyháza, Magyar-Fehéregyháza, Fejéregyháza) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Localitatea este situată pe drumul european E60, la o distanță de 5 km față de orașul Sighișoara și este străbătută de râul Târnava Mare.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Conform Repertoriului Arheologic Național al Ministerului Culturii sunt înregistrate următoarele descoperiri arheologice în punctul La Cetățea[2][3][4][5][6][7]:

Tip Epoca Cultura Descriere/ Observații
Așezare Bronzului timpuriu Coțofeni
Așezare Bronzului mijlociu Wietenberg
Cetate La Tène (sec. I a.Chr.-I p.Chr) geto-dacică Fortificația cetății se află pe vârful dealului, sub forma unei circumvalațiuni, care înconjoară trei părți din vârf, excepție partea vestică (cea mai abruptă). Orientată spre nord, fortificația are o lungime de 80-85 m și o lățime de 35-40 m, închizând în partea superioară un platou oval de 40x40 m. Ioan Marian Țiplic menționează în lucrarea sa Organizarea defensivă a Transilvaniei în Evul Mediu, Secolele X-XIV că fortificația dacică datează din sec. I-II.
Mormânt de inhumație La Tène neprecizată
Așezare Medievală timpurie (sec. VII - VIII)
Cetate Medievală timpurie (sec. IX - XI) neprecizată Șanțul și valul de apărare au împreună 15-20 m lățime în marginile de nord și sud. Ioan Marian Țiplic în Organizarea defensivă a Transilvaniei în Evul Mediu, Secolele X-XIV, menționează că Fortificația a fost ridicată în perioada dacică și refolosită în perioada medievală timpurie, în sec. IX-X.

Satul Albești este atestat documentar în anul 1231 sub numele de Alba Ecclesia.

În timpul Revoluției din 1848 au avut loc bătălii importante în comună; aici a murit și poetul maghiar Sándor Petőfi.

Obiective tursitice[modificare | modificare sursă]

Fântâna Ispán[modificare | modificare sursă]

Fântâna Ispán se află la marginea drumului național în apropierea satului Albești, unde potrivit legendelor poetul Petőfi a încetat din viață din cauza rănilor primite în bătălia din 1849. Locul este marcat din 1969 de un monument realizat de artistul László Hunyadi.[8]

Muzeul Petőfi[modificare | modificare sursă]

Statuia lui Petőfi

Muzel Petőfi din Albești cuprinde o expoziție permanentă în amintirea poetului Sándor Petőfi, proeminent în mișcările tinerilor dornici de libertate din 1848-1849 care a pierdut viața în bătălia din Albești din 1849.

Clădirea muzeului a fost construită în stil tradițional intre anii 1897 - 1898 de contesa Luise Haller. Ea a donat din proprietatea sa terenul pe care se află cel mai mare cimitir comun rămas în urma bătaliei din 31 iulie 1849. Casa are trei săli, prima cameră expune documente care evocă epoca poetului, a doua cameră cuprinde documente despre viața poetului, iar în ultima cameră sunt expuse macheta bătăliei din Albești, respectiv documente, poze și manuscrise.

În incintă se află un parc cu arbori de tuia, cu un obelisc ridicat de fratii Bossini, renumiți arhitecti de origine italiană, plachete legate de bătălie și statuia poetului național. În vârful monumentului este așezat vulturul cu sabie executat de sculptorul Miklós Kőllős. Obeliscul a devenit simbol național maghiar și simbolizează lupta pentru libertate.

De ziua maghiarilor de pretutindeni, respectiv cu ocazia sărbătoriilor naționale parcul devine neîncăpător. În fiecare vară, in ultima duminică a lunii iulie se organizează Serbarea Petőfi, ce comemorând bătălia și disparitia din viață a poetului Sándor Petőfi. Muzuel funcționează în subordinea Muzeului din Sighișoară și poate fi vizitat liber.[9]

Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial[modificare | modificare sursă]

Monumentul memorial a fost dezvelit în anul 1959 și este amplasat în centrul localității. Pe un soclu din piatră, în 3 trepte, se află obeliscul de formă dreptunghiulară, terminat cu o boltă. Pe fațada monumentului, într-o firidă, este fixată o placă de marmură ce cuprinde un înscris comemorativ.[necesită citare]

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Attila Szabó T. (1906-1987), filolog, profesor universitar.
  • Michael Kroner (n. 1934), scriitor de limba germană
  • Pr. Prof. Univ. Dr. Ilie Moldovan ( 1928-2012), preot ortodox, prof. univ. dr. la Univ. de Teologie din Sibiu. Din 1976, părintele a fost încadrat în activitatea de îndrumare duhovnicească a studenților din cadrul Institutului Teologic din București. Din 1983 și-a desfășurat activitatea la Facultatea de Teologie Andrei Șaguna din Sibiu, la catedra de Teologie Morală Ortodoxă, formând generații numeroase de studenți, masteranzi și doctoranzi. A fost, de asemenea, conducător de doctorat și profesor consultant, funcție pe care a deținut-o până la trecerea la cele veșnice, în 18 februarie 2012. Părintele Ilie Moldovan a fost înmormântat în cimitirul din satul natal;
  • Ilie Moldovan (1928 - 2012), preot, profesor universitar și teolog.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ „Cetate fortificată și așezarea de la Albești - La Cetățea”. 
  3. ^ Baltag, Gheorghe, Marisia, IX, 1979, 103, LXIII/2 [Publicație]
  4. ^ Baltag, Gheorghe, RevBis, VIII, 1994, 75-78, I-VII [Publicație]
  5. ^ Lazăr, Valeriu, Repertoriul Arheologic al județului Mureș, Casa de Editură "Mureș", Târgu Mureș, 1995, 41-42 [Repertoriu] (sursa fișei de sit)
  6. ^ Baltag, Gheorghe, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1995, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, București, 1996, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=276 [Repertoriu] (sursa fișei de sit)
  7. ^ Țiplic, Ioan Marian, Ioan Marian Țiplic, Organizarea defensivă a Transilvaniei în Evul Mediu, Secolele X-XIV, Militară, București, 2006, 239 [Publicație]
  8. ^ hu Magyar Nemzet: Felújított Ispánkút (02.02.2014)
  9. ^ hu Erdély Szép: Fehéregyháza (02.02.2014)

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]