Comuna Bran, Brașov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Bran
—  comună  —
Bran Roumanie.jpg
Stemă
Stemă
Bran (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°30′58″N 25°22′10″E / 45.516111°N 25.369444°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema judetul brasov nou.png Brașov

SIRUTA40633

ReședințăBran
Sate componenteBran, Predeluț, Sohodol, Șimon

Guvernare
 - PrimarIoan-Cosmin Feroiu[*][3] ( PNL, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total67,85 km²
Altitudine720 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 5181 locuitori
 - Densitate78,39 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal507025

Localități înfrățite
 - satul TalmazaRepublica Moldova
 - BalcicBulgaria

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului

Bran (în germană: Törzburg, în maghiară: Törcsvar) este o comună în județul Brașov, Transilvania, România, formată din satele Bran (reședința), Predeluț, Sohodol și Șimon.

Castelul medieval Bran, ce, în trecut a fost asediat de domnitorul valah Vlad Țepeș, este astăzi o destinație turistică populară, în mare parte deoarece aduce aminte de locuința contelui Dracula din faimosul roman al scriitorului irlandez Bram Stoker.[4]

Istorie[modificare | modificare sursă]

La începutul secolului XIII, Ordinul Teutonic construiește un fort din lemn, cunoscut ca Dietrichstein. După distrugerea fortului în 1242 de către mongoli, regele Ludovic I al Ungariei, ordonă în anul 1377 construcția unui castel din piatră. În tot acest timp, în jurul fortăreței, Branul începea să se dezvolte. Poziționat în vârful unei stânci abrupte, castelul veghea asupra unei rute comerciale strategice dintre Transilvania și Valahia. În 1498, Bran intră sub jurisdicția Brașovului.[5]

După ce Regatul Ungariei a fost înfrânt de Imperiul Otoman, Bran a devenit în secolul XVI, parte a Principatului Transilvaniei, ca mai apoi să fie anexat Imperiului Habsburgic.În 1804, comuna devine parte integrantă a Imperiului Austriac și în 1866 al noului stat dualist austro-ungar. În urma primului război mondial, va face parte din Regatul României, alături de restul Transilvaniei.[6]

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Bran

     Români (93,03%)

     Necunoscută (6,42%)

     Altă etnie (0,54%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Bran

     Ortodocși (90,13%)

     Adventiști de ziua a șaptea (2,33%)

     Necunoscută (6,42%)

     Altă religie (1,1%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bran se ridică la 5.181 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.292 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,03%). Pentru 6,43% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,14%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (2,34%). Pentru 6,43% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Bran este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ioan-Cosmin Feroiu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal9         
Partidul Social Democrat2         
Uniunea Salvați România2         
Partidul PRO România1         
Partidul Mișcarea Populară1         

Primarii comunei[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  4. ^ The Dracula Dilemma:Tourism,Identity and the State in Romania by Duncan Light(Ashgate Publishing, 2012)
  5. ^ Ghosts of War:Restless Spirits of Soldiers, Spies and Saboteurs by Jeff Belanger(Career Press, 2006)
  6. ^ The Cultural Moment in Tourism by Laurajane Smith, Emma Waterton & Steve Watson(Routledge, 2012)
  7. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  8. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  9. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 1996
  10. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2000
  11. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2004
  12. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2008
  13. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2012
  14. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2016
  15. ^ Date finale la alegerile locale 2020