Comuna Bran, Brașov
| Bran | |||
| — comună — | |||
 | |||
| |||
 Bran (România) Poziția geografică în România | |||
| Coordonate: 45°30′58″N 25°22′10″E / 45.516111°N 25.369444°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Brașov | ||
| SIRUTA | 40633 | ||
| Reședință | Bran | ||
| Sate componente | Bran, Predeluț, Sohodol, Șimon | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Ioan-Cosmin Feroiu[*][3] ( PNL, octombrie 2020) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 67,85 km² | ||
| Altitudine | 720 m.d.m. | ||
| Populație (2011)[1][2] | |||
| - Total | ▼ 5181 locuitori | ||
| - Densitate | 78,39 loc./km² | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 507025 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - satul Talmaza | Republica Moldova | ||
| - Balcic | Bulgaria | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Bran (în germană: Törzburg, în maghiară: Törcsvar) este o comună în județul Brașov, Transilvania, România, formată din satele Bran (reședința), Predeluț, Sohodol și Șimon.
Castelul medieval Bran, ce, în trecut a fost asediat de domnitorul valah Vlad Țepeș, este astăzi o destinație turistică populară, în mare parte deoarece aduce aminte de locuința contelui Dracula din faimosul roman al scriitorului irlandez Bram Stoker.[4]
Istorie[modificare | modificare sursă]
La începutul secolului XIII, Ordinul Teutonic construiește un fort din lemn, cunoscut ca Dietrichstein. După distrugerea fortului în 1242 de către mongoli, regele Ludovic I al Ungariei, ordonă în anul 1377 construcția unui castel din piatră. În tot acest timp, în jurul fortăreței, Branul începea să se dezvolte. Poziționat în vârful unei stânci abrupte, castelul veghea asupra unei rute comerciale strategice dintre Transilvania și Valahia. În 1498, Bran intră sub jurisdicția Brașovului.[5]
După ce Regatul Ungariei a fost înfrânt de Imperiul Otoman, Bran a devenit în secolul XVI, parte a Principatului Transilvaniei, ca mai apoi să fie anexat Imperiului Habsburgic. În 1804, comuna devine parte integrantă a Imperiului Austriac și în 1866 al noului stat dualist austro-ungar. În urma primului război mondial, va face parte din Regatul României, alături de restul Transilvaniei.[6]
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Bran
Români (93,03%)
Necunoscută (6,42%)
Altă etnie (0,54%)
Componența confesională a comunei Bran
Ortodocși (90,13%)
Adventiști de ziua a șaptea (2,33%)
Necunoscută (6,42%)
Altă religie (1,1%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bran se ridică la 5.181 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.292 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,03%). Pentru 6,43% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,14%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (2,34%). Pentru 6,43% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Bran este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ioan-Cosmin Feroiu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 9 | ||||||||||
| Partidul Social Democrat | 2 | ||||||||||
| Uniunea Salvați România | 2 | ||||||||||
| Partidul PRO România | 1 | ||||||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | ||||||||||
Primarii comunei[modificare | modificare sursă]
- 1996[9] - 2000 - Zecheru Miron, de la USD
- 2000[10] - 2004 - Reit Dumitru, de la APR
- 2004[11] - 2008 - Hermeneanu Gheorghe, de la PSD
- 2008[12] - 2012 - Hermeneanu Gheorghe, de la PDL
- 2012[13] - 2016 - Hermeneanu Gheorghe, de la PDL
- 2016[14] - 2020 - Rădăcină Dorel-Nicu-Rareș, de la PSD+ALDE
- 2020[15] - 2024 - Feroiu Ioan-Cosmin, de la PNL
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ The Dracula Dilemma:Tourism,Identity and the State in Romania by Duncan Light(Ashgate Publishing, 2012)
- ^ Ghosts of War:Restless Spirits of Soldiers, Spies and Saboteurs[nefuncțională] by Jeff Belanger(Career Press, 2006)
- ^ The Cultural Moment in Tourism by Laurajane Smith, Emma Waterton & Steve Watson(Routledge, 2012)
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 1996
- ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2000
- ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2004
- ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2008
- ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2012
- ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2016
- ^ Date finale la alegerile locale 2020
| |||||||||||||||||||