Biserica fortificată din Măgheruș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ansamblul bisericii evanghelice
Ansamblul bisericii evanghelice-vedere aeriana 2.JPG
Poziționare
Coordonate46°19′19″N 24°41′17″E46°19′19″N 24°41′17″E
Localitatesat Măgheruș; comuna Nadeș
Țara România
Adresa114
Edificare
Data finalizăriisec. XIV - XIX
Clasificare
Cod LMIMS-II-a-A-15718

Biserica evanghelică din Măgheruș este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Măgheruș, comuna Nadeș.[1]

Ansamblul este format din două monumente:

Localitatea[modificare | modificare sursă]

Măgheruș, mai demult Măgieruș, (în dialectul săsesc Manjersch, în germană Maniersch, Mängersch, Mangerß, în maghiară Küküllőmagyarós, Szászmagyaros, Magyaros) este un sat în comuna Nadeș din județul Mureș, Transilvania, România. Prima mențiune documentară a localității datează din anul 1391[3].

Biserica[modificare | modificare sursă]

Biserica a fost construită în partea de est a localității, pe un teren în pantă. Biserica sală este acoperită cu un tavan drept, iar în partea de vest s-a păstrat un turn clopotniță mai vechi. Tavanul casetat datează din anul 1744. Pe laturile de nord și de vest au fost construite balcoane. Orga, care a fost vândută în anul 1988, era amplasată deasupra altarului clasicist. Biserica este înconjurată de un zid de incintă care are în colțul de sud-vest un turn de poartă pe 3 niveluri[4]. Între anii 1992 și 1998 au fost efectuate lucrări de reparații la biserică și zidul de incintă.

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
    • După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
    • După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
  • Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
  • Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
  • Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
  • Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Hermann Fabini. Universul cetăților bisericești din Transilvania. Sibiu: Editura Monumenta, 2009, 279 p.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Pinter Zeno Karl, Rotonda de la Orăștie, în vol. In memoriam Radu Popa. Temeiuri ale civilizației românești în context european. Cluj-Napoca, 2003.
  • Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Crîngaci Maria Emilia, PINTER Zeno Karl, Țiplic Ioan-Marian, Biserica evanghelică din Ruja, în Arhitectura religioasă medievală din Transilvania, III, 2004.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.

Vezi și[modificare | modificare sursă]