Biserica fortificată din Laslea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ansamblul bisericii evanghelice
HPIM0039.JPG
Poziționare
Coordonate46°12′36″N 24°39′24″E46°12′36″N 24°39′24″E
Localitatesat Laslea; comuna Laslea
JudețLaslea
Țara România
Adresa9
Edificare
Data finalizăriisec. XV - XIX
Clasificare
Cod LMISB-II-a-B-12410

Biserica fortificată din Laslea este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Laslea, comuna Laslea.[1]

Ansamblul este format din următoarele monumente:

Localitatea[modificare | modificare sursă]

Laslea, mai demult Laslea Mare, (în dialectul săsesc Grisz-Lasseln, Lasln, în germană Großlasseln, în maghiară Szászszentlászló, Nagyszászszentlászló, colocvial Szentlászló) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. Prima mențiune documentară a localității datează din anul 1317[2]. Localitatea făcea parte dintr-un mănunchi de cinci sate revendicate de abatele de la Mănăștur, dar curând după mijlocul secolului al XIV-lea devine sat liber în Scaunul Sighișoara.

Vedere aeriană: biserica şi localitatea

Biserica[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIII-lea a fost construită o bazilică cu trei nave și turn în partea de vest. A fost demolată în anul 1840, excepție făcând turnul clopotniță. Construcția actualei biserici a început în anul 1842, iar între anii 1844-1845 au fost confecționate stranele, balcoanele, altarul, cristelnița și amvonul. Biserica nouă este înconjurată de un zid de incintă de mică înălțime. Din vechea fortificație s-au păstrat doar drumul de strajă și orificiile de tragere ale turnului[3].

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
    • După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
    • După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
  • Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
  • Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
  • Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
  • Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Hermann Fabini. Universul cetăților bisericești din Transilvania. Sibiu: Editura Monumenta, 2009, 279 p.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Pinter Zeno Karl, Rotonda de la Orăștie, în vol. In memoriam Radu Popa. Temeiuri ale civilizației românești în context european. Cluj-Napoca, 2003.
  • Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Crîngaci Maria Emilia, PINTER Zeno Karl, Țiplic Ioan-Marian, Biserica evanghelică din Ruja, în Arhitectura religioasă medievală din Transilvania, III, 2004.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ministerul Culturii - Lista Monumentelor Istorice
  2. ^ Hermann Fabini, pag.175
  3. ^ Hermann Fabini, pag.175

Galerie[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica fortificată din Laslea