Biserica fortificată din Vărd

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Biserica fortificată din Vărd
Machetă pentru biserica fortificată din Vărd
Machetă pentru biserica fortificată din Vărd
Poziționare
Biserica fortificată din Vărd se află în Județul Sibiu
Biserica fortificată din Vărd
Biserica fortificată din Vărd
Coordonate45°56′49″N 24°36′1″E45°56′49″N 24°36′1″E
LocalitateVărd, Sibiu
JudețChirpăr
ȚaraRomânia
AdresaSat Vărd nr. 28
Edificare
Bazilică romanică modificată în stil goticfortificată
Tipdefensiv
Data începerii construcțieisecolul al XIII-lea
Clasificare
LMISB-II-m-B-12583

Biserica evanghelică din Vărd este situată în satul Vărd, din comuna Chirpăr, județul Sibiu. Biserica a fost construită în secolul al XIII-lea și figurează pe lista monumentelor istorice 2010 sub codul cod LMI SB-II-m-B-12583.

Atestare[modificare | modificare sursă]

Biserica este atestată documentar din anul 1319, într-un document care specifică hramul Sfânta Maria (ecclesia sanctae Mariae de Wert).[1]

Descriere[modificare | modificare sursă]

Biserica cu hramul Sfintei Maria a fost construită în stil romanic în secolul al XIII-lea. Turnul de apărare, care adăpostește și clopotnița, a fost ridicat în anul 1438, el fiind adosat fațadei de vest. Biserica a suferit multiple modificări în jurul anului 1853. În biserică și în turnul fortificat se găsesc o mulțime de inscripții împreună cu datări diverse, începând de la tocurile ușilor până pe lemnăria roasă de carii a podului sau pe bârnele de susținere ale caturilor turnului.[2]

În anul 2011 edificiul religios se afla într-o stare avansată de degradare, umezeala și egrasia măcinând zidurile și întreaga structură. În urmă cu 15 ani (1996), în biserică se mai regăseau piese importante religioase de o valoare inestimabilă: altarul, cristelnița din bronz, steaguri, două tablouri cu primul și al doilea război mondial, orgă. Pentru protejarea lor, ele au fost mutate la Sibiu, în biserică rămânând doar soclul oval al cristelniței și suportul altarului. Biserica nu mai avea geamuri, locul lor fiind luat de panouri din scânduri care protejau edificiul de hoți și de furtuni.[2]

Un fapt remarcabil este existența unei rețele de tuneluri care pornesc de sub altar și duc spre 30 de case din localitate.

Aspectul actual al bisericii este datorat lucrărilor de refacere a edificiului din anul 1853, moment în care toată partea de sud și est a ei a fost modificată structural.

Casa parohială aflată lângă biserică păstrează elemente arhitectonice ce pot fi regăsite și la casa Brukenthal din Nocrich precum și la conacul Brukenthal din Micăsasa.[3]

Fortificația[modificare | modificare sursă]

Odinioară edificiul religios avea o incintă fortificată sub formă dreptunghiulară. Incinta era întărită de către două turnuri de apărare, unul în partea estică și celălalt în partea sud-vestică a ei. Fortificația s-a prăbușit parțial în anul 1877, urmând ca, ulterior, ea să fie demolată de către localnici în 1924 și mai apoi între anii 1953-1954. În prezent incinta fortificată este inexistentă, urme slab vizibile a unor amprente de ziduri mai putând fi observate în vestul bisericii.[1]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Hermann Fabini - Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, Monumenta und AKSL, Hermannstadt-Heidelberg, vol. I 1998, vol. al II-lea 1999, vol al III-lea 2002.
  • Hermann Fabini - Kirchenburgen in Siebenbürgen [în trad. "Biserici fortificate din Transilvania"], Leipzig 1985, Wien 1986, Leipzig 1991;
  • Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
  • Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
  • Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
  • Dancu Fabrițius Juliana, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Rusu Adrian Andrei, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.