Șapartoc, Mureș
[[wiki]] | Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. |
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Șapartoc | |
| Sárpatak | |
| — sat — | |
 | |
  Șapartoc Șapartoc (România) | |
| Coordonate: 46°10′20″N 24°51′28″E / 46.17222°N 24.85778°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Mureș |
| Comună |  Albești |
| Prima atestare | 1231 |
| Altitudine | 524 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 25 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 547029 |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Șapartoc, colocvial Șarpotoc, (în maghiară Sárpatak, în trad. "Pârâul noroios") este un sat în comuna Albești din județul Mureș, Transilvania, România.
Așezarea[modificare | modificare sursă]
Satul Șapartoc, comuna Albești (Jud. Mureș) număra odată cca 800 de locuitori și se întinde pe o suprafață de 800 ha, fânațe, teren arabil, pădure, pășune, vii și livezi; este situat la o distanță de numai 12 km de Municipiul Sighișoara (dintre care 9 km din această distanță este pe terenul municipiului și numai 2 km pe terenul satului Șapartoc) și la 7 km de reședința comunală actuală, Albești (pe un drum de hotar fără piatră, spre deosebire de cel de pe teritoriul municipiului Sighișoara). Localitatea a fost o așezare mică de cca 150-160 de familii, deopotrivă de români și unguri.
Agricultura[modificare | modificare sursă]
Pământul nu este de categoria celui de pe malul Târnavei Mari. Oamenii băștinași l-au lucrat cu multă sârguință, încât producțiile de grâu de exemplu, erau de cea mai bună calitate, cu o greutate specifică cum nu era pe malul Târnavei, unde deseori grâul era atins de rugină; sigur calitatea la hectar nu echivala cu a altor hotare. Culturile de zarzavat erau căutate pe piață, pomicultura și viticultura erau preocupări alese ale sătenilor, viile și pădurile erau cu multă grijă gospodărite. O preocupare deosebită era de asemenea creșterea vitelor de rasă și a oilor, bogăția țăranului de odinioară.
Numele părților de hotar ale satului Șapartoc: dinspre nord-vest: Cârpător, Sub Gropi, Dealul Bighișteu, Fântâna lui Coman,Corlate, Pietriș, pârâul Pietrișului, pârâul Chetrii,Bangorte etc.#1LibRef#1LibRefCEE
În hotarul de sud-vest: Obârșia, Tânărogul, Botoș,Fața, Mesteceni, Dealul Furcilor, Părăul Furcilor, Părăul Brusturilor, Roadbeș, Lunci, Între Pârauă etc.
În hotarul de nord-vest sunt: Poduri, Poiana, Dumbrava, Lunca Crucii, Părăul Crucii, Fâșloc, Chișcut, Făgețel, La Icoană, Chiscul Colibrilor, Lazul Cristoaii, Raniște,Lazuri, Șăștină, Valea Dracului, Pârâul Ulmilor etc.#1LibRef#1LibRefCEE
Istoria[modificare | modificare sursă]
Atestarea documentară este de peste de 741 (770) de ani.#1LibRef#1LibRefCEE
În sat sunt trei biserici, română ortodoxă cu o vechime atestată de unul dintre clopotele existente și astăzi din anul 1696 și de o Sfântă Evanghelie din 1723, tipărită în București ”cu binecuvântarea lui Kir Dănilă, Mitropolit a toată Țara Românească”; două biserici de confesiune catolică și calvină, zidite, prima la mijlocul sec. la XIX-lea, 1857, iar a doua în 1930; două case parohiale; două școli, una de stat și una fostă confesională catolică.
Căminul cultural a fost zidit în anii 1960.
{n 2011 populația satului a scăzut la 26 de persoane. Unele din casele din sat au fost însă menținute de locuitori care s-au mutat în alte localități, dar le mențin drept case de vacanță.
Numele satului derivă de la numele contelui, fost moșier, care se numea Sarpataki și care se spune ar fi fost întemeietorul satului.#1LibRef#1LibRefCEE