Lovnic, Brașov

Coordonate: 45°59′11″N 25°0′3″E ({{PAGENAME}}) / 45.98639°N 25.00083°E45.98639; 25.00083
Lovnic
Leblang Lemnek
— sat —

Lovnic Lovnic (România) Localizarea satului pe harta României
Lovnic Lovnic (Județul Brașov) Localizarea satului pe harta județului Brașov

Țară	România
Județ	Brașov
Comună	Jibert

SIRUTA	41328
Atestare documentară	1206^[2]

Populație (2021)
- Total	480 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	507113
Prefix telefonic	+40 x59 ^[1]

Prezență online
GeoNames

Lovnic în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă) Lovnic în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text

Lovnic (în dialectul săsesc Lihwleng, Lieflengk, în germană Leblang, Löweneck, Löwlingen, în maghiară Lemnek) este un sat în comuna Jibert din județul Brașov, Transilvania, România.

Localitatea este situată la o distanță de 20 km vest de Rupea, la 21 de km nord de Făgăraș și la 10 km nordest de localitatea Șoarș.

Istoric

Prima mențiune a localității datează din 1206, când Lovnicul este pomenit ca localitate de frontieră și cu denumirea în limba latină villa Lewenech.^[3]. În 1289 apare cu denumirea Leubaigteluky, iar în 1507 Lobling^[4].

Lovnic a fost populat de-a lungul secolelor preponderent de sași. În urma emigrării masive către Germania (în special după 1990), numărul acestora se limitează actualmente la numai câteva persoane.

Biserica

Actuala biserică-sală, cu cor alungit cu absidă poligonală, sacristie pe sud și turn-clopotniță de secțiune pătrată, cu patru etaje, construită de arhitecții Johann și Karl Letz din Sighișoara, se află pe locul unei vechi biserici fortificate, cu hramul Sf. Martin, demolate în 1884, împreună cu zidul ei de incintă.

În perioada 1887-1893, în biserică a fost instalată actuala orgă cu două claviaturi, pedală și 12 registre, o creație a constructorului de orgi Josef Nagy din Brașov și a lui Pállfi din Mediaș.

Clopotul cel mare al bisericii, turnat de Paulus Neidel, poartă inscripția în limba latină O Rex Glorie Iesu Christe Veni Cum Pace 1622, în traducere „O, rege glorios Iisus Christos, vino cu pace".

Personalități

Christian Herrmann (n. 1957 la Lovnic), teolog și orientalist german^[5]

Vezi și

Biserica evanghelică din Lovnic

Monografii

Hans-Georg Bau, Johann Hartmann, Leblanger Heimatbuch. Ennepetal, 1993

Note

^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^ https://romaniadategeografice.net/unitati-admin-teritoriale/judete/judete-b/brasov/ Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ „Rupea-Cohalm” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 6 octombrie 2011. Accesat în 27 martie 2009.
^ 80. LEMNEK | Tündérkert | Reference Library, www.arcanum.com
^ Herrmann, Christian (2004). Die agyptischen Amulette der Sammlungen BIBEL+ORIENT der Universitat Freiburg Schweiz: Anthropomorphe Gestalten und Tiere [Amuletele egiptene din colecțiile BIBEL+ORIENT ale Universității din Fribourg, Elveția: figuri și animale antropomorfe]. Orbis biblicus et orientalis / Series archaeologica (OBO SA), Vol. 22. Fribourg: Academic Press Fribourg; Göttingen: Vandenhoeck & Ruprecht. ISBN 352553972X. Arhivat din original la 28 septembrie 2007 – via paulusedition.ch, Paulusverlag Freiburg (CH). Vezi biografia autorului.

Legături externe

Pagina localității Arhivat în 28 septembrie 2007, la Wayback Machine. (în limba germană)
Imagine aeriană din Lovnic
Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în 18 iunie 2009, la Wayback Machine.
Materiale media legate de Lovnic la Wikimedia Commons

Imagini

1826 - Danga pentru vitele din Lovnic
Drumul Lovnic-Grânari
Intrarea în localitate
Biserica ortodoxă
Biserica evanghelică
Casa parohială
Interiorul bisericii evanghelice
Interiorul bisericii evanghelice
Altarul
Monumentul eroilor

[1] x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă

[b6cf58e20453fb8661983f33fe6a95c5-2] ttps://romaniadategeografice.net/unitati-admin-teritoriale/judete/judete-b/brasov/ Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[3] „Rupea-Cohalm” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 6 octombrie 2011. Accesat în 27 martie 2009.

[4] 80. LEMNEK | Tündérkert | Reference Library, www.arcanum.com

[5] Herrmann, Christian (2004). Die agyptischen Amulette der Sammlungen BIBEL+ORIENT der Universitat Freiburg Schweiz: Anthropomorphe Gestalten und Tiere [Amuletele egiptene din colecțiile BIBEL+ORIENT ale Universității din Fribourg, Elveția: figuri și animale antropomorfe]. Orbis biblicus et orientalis / Series archaeologica (OBO SA), Vol. 22. Fribourg: Academic Press Fribourg; Göttingen: Vandenhoeck & Ruprecht. ISBN 352553972X. Arhivat din original la 28 septembrie 2007 – via paulusedition.ch, Paulusverlag Freiburg (CH). Vezi biografia autorului.

[2]

[1]

[3]

[4]

[5]

v d m Localități care au aparținut până în 1876 de „Scaunul Rupea”, unitate administrativă componentă a organismului de autoadministrare al sașilor transilvăneni, numit „Șapte Scaune” și care a fost înglobat din 1486 în „Universitatea Săsească”.
Cața • Cobor • Dacia/Ștena • Drăușeni • Felmer • Fișer • Hălmeag • Homorod • Jibert • Jimbor • Lovnic • Mercheașa • Rupea/Cohalm • Șona • Ticușu Nou • Ticușu Vechi • Ungra • Viscri
Date preluate din Thomas Nägler, „Așezarea sașilor în Transilvania” — București, Editura Kriterion, 1992, pg. 227, ISBN -973-26-0229-5.