Biserica medievală din Vulcan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Biserica evanghelică
Biserica saseasca Vulcan (com. Apold, MS).jpg
Poziționare
Localitatesat Vulcan; comuna Apold
Țara România
Adresa16
Edificare
Data finalizăriisec. XVI,1680
Clasificare
Cod LMIMS-II-m-A-16069
Cod RAN115227.03
Biserica evanghelică din Vulcan, comuna Apold, județul Mureș, foto: aprilie 2019.
Interiorul bisericii
Ceasul solar
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica medievală din Vulcan

Biserica evanghelică din Vulcan este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Vulcan, comuna Apold.[1] În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 115227.03.[2]

Localitatea[modificare | modificare sursă]

Vulcan, mai demult Vâlcandorf, Vâlcândorf, Vălcăndorf, Vâlcindorf, Volcan (în dialectul săsesc Wulkenderf, Vulkendref, Vulkndref, în germană Wolkendorf, în maghiară Volkány) este un sat în comuna Apold din județul Mureș, Transilvania, România.

Biserica[modificare | modificare sursă]

Biserica a fost edificată la începutul secolului al XIV-lea (cca 1300), ca bazilică romanică (se păstrează tabernaculul pe peretele de nord) și fortificată la începutul secolului al XVI-lea (1500-1520). Biserica din Vulcan a avut o orgă construită în anul 1908 de Carl Einschenk. În primăvara anului 2002, când tavanul casetat al bisericii a fost demontat de către reprezentanți ai Consistoriului și mutat la Sibiu, orga era încă acolo. În iulie 2003, orga nu mai era acolo. Pare să fi fost dezmembrată foarte atent, nu au existat semne de devastare[3].

Dezafectată cultului, biserica evanghelică din Vulcan se află într-o stare avansată de degradare: fundațiile sunt instabile datorită pantei și a terenului lutos, alunecos. Zidurile sunt fisurate și crăpate în partea sudică, unde panta are un unghi mai mare. Stratul de tencuială vechi, estimativ din secolul al XVIII-lea, prezintă numeroase fisuri și crăpături.

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
    • După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
    • După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
  • Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
  • Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
  • Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Hermann Fabini. Universul cetăților bisericești din Transilvania. Sibiu: Editura Monumenta, 2009, 279 p.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Imagini din exterior[modificare | modificare sursă]

Imagini din interior[modificare | modificare sursă]