Biserica fortificată din Zagăr

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate
Biserica evanghelica din Zagar (100).JPG
Poziționare
Coordonate46°21′02″N 24°37′01″E46°21′02″N 24°37′01″E
Localitatesat Zagăr; comuna Zagăr
Țara România
Edificare
Data finalizăriisec. XVII - XVIII
Clasificare
Cod LMIMS-II-a-A-16070
Cod RAN120352.01
Portalul prin care se face accesul în cetate, cu pinion clasicist, flancat de coloane
Orga ce datează din 1804
Altarul baroc, datat 1791, realizat de Daniel Petersberger din Mediaș
Nava spre altar
Tabloul principal al altarului este flancat de coloane corintice sub care se află un tabernacol

Biserica evanghelică fortificată din Zagăr este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Zagăr, comuna Zagăr.[1] În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 120352.01.[2]

Ansamblul este format din două monumente:

Localitatea[modificare | modificare sursă]

Zagăr, mai demult Zagar (în maghiară Zágor, în germană Rode, Roden, Roth) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Localitatea se află la nord de Dumbrăveni. În Evul Mediu era un sat de iobagi pe pământul Comitatului. Prima mențiune documentară a localității datează din anul 1412[3].

Biserica[modificare | modificare sursă]

Cetatea bisericească este situată la est de strada principală, în partea centrală a satului. Biserica a fost construită între anii 1783-1784; în curtea înconjurătoare se mai află spații de depozitare deschise. Sala este simplă, sprijinită de contraforturi, având un cor cu închidere poligonală mai îngust decât lățimea sălii. Biserica este înconjurată de un zid de incintă, cu laturi aproximativ drepte, întărit la colțuri cu două turnuri[4].

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
    • După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
    • După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
  • Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
  • Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
  • Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
  • Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Hermann Fabini. Universul cetăților bisericești din Transilvania. Sibiu: Editura Monumenta, 2009, 279 p.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Crîngaci Maria Emilia, PINTER Zeno Karl, Țiplic Ioan-Marian, Biserica evanghelică din Ruja, în Arhitectura religioasă medievală din Transilvania, III, 2004.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Galerie[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ansamblul bisericii evanghelice fortificate