Biserica fortificată din Dealu Frumos

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Biserica fortificată din Dealu Frumos
Biserica din Dealu Frumos Machetă - Reconstituire biserica din Dealu Frumos Planul fortificaţiei din Dealu Frumos[1]
Biserica din Dealu Frumos
Machetă - Reconstituire biserica din Dealu Frumos
Planul fortificaţiei din Dealu Frumos[1]
Poziționare
Biserica fortificată din Dealu Frumos se află în Județul Sibiu
Biserica fortificată din Dealu Frumos
Biserica fortificată din Dealu Frumos
Coordonate45°59′0″N 24°41′40″E45°59′0″N 24°41′40″E
LocalitateDealu Frumos
JudețSibiu
ȚaraRomânia
Adresasat Dealu Frumos nr.13
Edificare
Bazilică romană modificatăfortificată
Tipdefensivă
Data începerii construcțieimijlocul secolului al XIII-lea
Clasificare
LMISB-II-a-A-12378

Biserica evanghelică fortificată din Dealu Frumos, județul Sibiu, a fost construită în secolul XIII. Figurează pe lista monumentelor istorice 2010, cod LMI SB-II-a-A-12378, cu următoarele obiective:

Localitatea[modificare | modificare sursă]

Dealu Frumos, mai demult Șulumberg, Șulemberg, (în dialectul săsesc Schinebärch, Šinebarχ, în germană Schönberg, în trad. "Dealu Frumos", în maghiară Lesses, Leses) este un sat în comuna Merghindeal din județul Sibiu, Transilvania, România.

Biserica[modificare | modificare sursă]

Ca majoritatea localităților aflate pe Pământul crăiesc în Dealu Frumos exista o bazilică romanică încă din prima jumătate a secolului al XIII-lea, bazilică care avea un cor[2] pătrat și o absidă semicirculară, cu trei nave[3] fără clopotniță. Ulterior s-au construit cele două turnuri principale. Pentru construirea acestora s-au impus modificări de structură cum ar fi la nava centrală care inițial era acoperită cu un tavan, ulterior devenind boltită în leagăn[4] și micșorată prin ridicarea turnului clopotniță. Traveele laterale au fost boltite asemenea navei centrale și arcadele rămase au fost transformate în arc frânt. Traveele laterale aveau fiecare câte un portal, cel sudic având elemente romanice originale. Aspectul inițial al bisericii în portalul vestic nu s-a mai păstrat din cauza ridicării clopotniței. Clopotnița a fost înălțată în secolul al XV-lea, probabil în aceeași perioadă cu cea a bazilicii din Merghindeal. Biserica a devenit biserică - hală abia în secolul al XVI-lea. De menționat că turnul clopotniței avea 23 metri și avea și rol defesiv chiar dacă este integrat bisericii. Clopotele se aflau la penultimul nivel, ultimul găzduind orologiul. Drumul de strajă este susținut de o consolă din bârne de lemn.

Celălalt turn este ridicat deasupra corului fiind mai scund și cu aspect mai greoi. Cele două turnuri comunică prin intermediul podului bisericii. În secolul al XVI-lea de peretele nordic al corului s-a alipit o sacristie, care în secolul al XVIII-lea a fost boltită în stil baroc.

Corul a fost pictat de trei ori înainte de Reforma religioasă iar la degajarea din 1911 nu a fost recuperată nicio scenă completă. Decorul spațiului este întregit de un tabernacul încastrat.[5]

Fortificația[modificare | modificare sursă]

La fel ca majoritatea bisericilor fortificate din sudul Transilvaniei, biserica din Dealu Frumos a fost înconjurată și ea cu o incintă[6] sub formă rectangulară datată la începutul secolului al XVI-lea. Cele două turnuri principale ale sale au la bază o formă pătrată, sunt ridicate pe trei niveluri dotate cu mașiculiuri[7] în consolă și metereze. O data cu creșterea demografică a mai fost construit un turn cu cinci laturi, incinta a fost mărită, anul 1522 al modificărilor existând inscripționat sub o streașină. Anul 1647 a adus cu el construcția unei case fortificate în interiorul incintei, casă cu două niveluri cu un turn pătrat ce a fost încorporat în 1914 într-o nouă sală comunală. Sub această sală comunală a fost descoperit ulterior cimitirul vechii bazilici care a stat la baza actualei biserici fortificate.[5]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
    • După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
    • După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
  • Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
  • Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
  • Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
  • Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Hermann Fabini, Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, Monumenta und AKSL, Hermannstadt-Heidelberg, vol. I 1998, vol. al II-lea 1999, vol al III-lea 2002.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Crîngaci Maria Emilia, PINTER Zeno Karl, Țiplic Ioan-Marian, Biserica evanghelică din Ruja, în Arhitectura religioasă medievală din Transilvania, III, 2004.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Juliana Fabritius-Dancu, Sächsische Kirchenburgen in Siebenburgen, Zeitschrift Transilvania, Sibiu, 1983.
  2. ^ Cor - Este un spațiu rectangular cu una sau mai multe travee din bisericile romanice sau gotice, care se află în fața absidei. Inițial acest spațiu era păstrat pentru cântăreți(cor). La începuturi, pe vremea construirii bazilicilor creștine, corul era situat în fața altarului. O dată cu secolul al XIV-lea, corul a fost mutat în spatele transeptului și se unește cu spațiul altarului. De asemenea, trebuie menționat că la bisericile creștine acesta este orientat spre est.
  3. ^ Navă - este spațiul longitudinal, necompartimentat din interiorul unei biserici. La bisericile - sală, nava este unică. La restul bazilicilor sau bazilicilor - hală datorită compartimentării cu stâlpi sau coloane se poate distinge nava principală și navele laterale, de obicei mai înguste.
  4. ^ Boltă în leagăn sau boltă semicilindrică - în formă de semicilindru, adeseori marcată la extremități sau în câmp de arce dublu. Se mai numește și boltă în plin cintru.
  5. ^ a b Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung
  6. ^ Curtină sau incintă - Ansamblul zidurilor unei fortificații. Curtinele sunt prevăzute cu șanțuri de apărare și turnuri sau bastioane la care accesul se făcea prin drumul de strajă.
  7. ^ Mușicul sau gură de turnare - Deschidere făcută în drumul de strajă ce iese în consolă în latura externă a curtinei. Prin această dechidere se arunca apă clocotită, smoală sau pietre asupra atacatorilor.