Țara Bârsei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Vedere de pe Masivul Postăvarul asupra unei părți a Țării Bârsei

Țara Bârsei (în germană Burzenland, maghiară Barcaság, latină Terra Borza[1]), denumită și Depresiunea Curburii Carpatice sau Depresiunea Brașovului, este o regiune istorică și etnografică din sud-estul Transilvaniei, cu Brașov cea mai importantă localitate.

Nume[modificare | modificare sursă]

Macedonia-Thracia-Illyria-Moesia-Dacia1849.jpg

Denumirea provine de la râul Bârsa /Bârsa Mare (în germană Burzen[2]), care se varsă în râul Olt. Bârsa Mare, formată de confluența a două brațe Bârsa Groșetului și Bârsa Tămașului, are printre afluenți și Bârsa Fierului și Bârsa lui Bucur. Bîrsă (bârsă) este o piesă braț care susține plazul plugului (var. bîrță) este cuvânt autohton [3]

De la Bîrsa, numele regiunii a cărei capitală este Brașovul (ambele nume având probabil aceeași origine [4]) a derivat bîrsan (bârsană) care desemnează lână lungă și aspră (țurcană) [4]

Geografie[modificare | modificare sursă]

Planşa 241: Mândra, Făgăraş, ŞercaiaPlanşa 242: Comăna, Hoghiz, PărăuPlanşa 243: Aita Mare, Apaţa, Belin, MăieruşPlanşa 244: Bodoc, Malnaş, Valea CrişuluiPlanşa 245: Cernat, Sânzieni, TuriaPlanşa 257: Hîrseni, Recea, ŞincaPlanşa 258: Dumbrăviţa, PerşaniPlanşa 259: Crizbav, Feldioara, HălchiuPlanşa 260: Ghidfalău, Ilieni,  Sf.Gheorghe, ReciPlanşa 261: Boroşneu, Moacşa,  ReciPlanşa 267: Fără localităţiPlanşa 268: Codlea, Holbav, VulcanPlanşa 269: Braşov, Hălchiu, HărmanPlanşa 270: Ozun, Prejmer, TeliuPlanşa 271: Boroşneu, Covasna, PachiaPlanşa 273: Moieciu, Râşnov, Tohan, ZărneştiPlanşa 274: Braşov, Săcele, Timişu de JosPlanşa 275: Budila, Săcele,  TărlungeniPlanşa 276: Floroaia, ScrădoasaPlanşa 278: Fundata, Moieciu, ŞimonPlanşa 279: Întorsura BuzăuluiPlanşa 280: Fără localităţi
Țara Bârsei în Harta Iosefină (senzitivă), 1769-1773. (Click pe planșa dorită)

Geografic, Țara Bârsei este o depresiune dispusă în interiorul arcului Carpatic, delimitată de localitățile Apața la nord, Bran la sud, Vlădeni la vest și Prejmer spre est. Este străbătută de numeroase râuri și pârâuri repezi de munte, fiind delimitată pe o bună porțiune de râul Olt.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Locuită din vechi timpuri, în 1211 regiunea a fost donată Cavalerilor Teutoni de către Regele Andrei al II-lea al Ungariei pentru păzirea graniței de sud-est a Regatului Ungariei, împotriva cumanilor. Cavalerii teutoni au avut ca scop și convertirea românilor la catolicism.[5] Teutonii au ridicat numeroase castele în zonă și au adus coloniști din Sfântul Imperiu Roman pentru a popula teritoriul. În 1224 cavalerii au încercat să iasă din alianța cu maghiarii și să se subordoneze Scaunului Papal, iar ca urmare regele Andrei a evacuat ordinul în 1225. În primul secol după întemeierea lor, așezările săsești ale Țării Bârsei au trebuit să suporte șase invazii ale tătarilor (1241-1242, 1278, 1284-1285, 1335, 1344, 1345).[6] Deși teutonii au părăsit zona și s-au îndreptat spre Prusia, coloniștii germani au rămas aici până în secolul XX, întemeind unul dintre cele mai puternice districte - atât din punct de vedere militar, cât și economic. O dată cu Marea Unire de la 1918, Țara Bârsei a intrat în componența României.

Stemă[modificare | modificare sursă]

Stema veche a Țării Bârsei

Pe un scut de culoare albastră sau neagră este un crin argintiu acompaniat de două stele (argintii sau aurii). Câteodată, deasupra scutului mai este reprezentată și o coroană trilobară.

Localități[modificare | modificare sursă]

Denumirile sunt în română, germană și maghiară.

Historical Burzenland Bod CoA.png Bod (Brenndorf, Botfalva)
ROU BV Bran CoA.jpg Bran (Törzburg, Törcsvár)
Historical Burzenland Brasov CoA.png Brașov (Kronstadt, Brassó)
Historical Burzenland Codlea CoA.png Codlea (Zeiden, Feketehalom)
Historical Burzenland Cristian CoA.png Cristian (Neustadt, Keresztényfalva)
Historical Burzenland Feldioara CoA.png Feldioara (Marienburg, Földvár)
Historical Burzenland Ghimbav CoA.png Ghimbav (Weidenbach, Vidombák)
Historical Burzenland Halchiu CoA.png Hălchiu (Heldsdorf, Höltövény)
Historical Burzenland Harman CoA.png Hărman (Honigberg, Szászhermány)
Historical Burzenland Maierus CoA.png Măieruș (Nußbach, Szászmagyarós)
Historical Burzenland Prejmer CoA.png Prejmer (Tartlau, Prázsmar)
Historical Burzenland Rasnov CoA.png Râșnov (Rosenau, Barcarozsnyó)
Historical Burzenland Rotbav CoA.png Rotbav (Rotbach, Szászveresmart)
Historical Burzenland Sanpetru CoA.png Sânpetru (Petersberg, Barcaszentpéter)
Historical Burzenland Sercaia CoA.png Șercaia (Schirkanyen, Schirkengen, Scharken)
Historical Burzenland Vulcan CoA.png Vulcan (Wolkendorf, Szászvolkány)
Stema Zarnesti BV.gifZărnești(Zernescht, Zernest)

Imagini[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (). Castele si cetati din Transilvania: judetul Brasov. Bucuresti. ISBN 978-973-0-11186-6. 
  • Martin Rill (ed.): Das Burzenland. Städte, Dörfer, Kirchenburgen. Edition Wort und Welt, München 1999. ISBN 3-932413-03-2.
  • Heinrich Wachner: Geschichte des Burzenlandes. Ed. Aldus, Brașov, 1994
  • Brigitte Stephani: Ein Heimatmuseum im Burzenland. In: Tribuna României. Die deutsche Seite (București), XI/226, 15.8.1982.
  • Claus Stephani: Die steinernen Blumen. Burzenländer sächsische Sagen und Ortsgeschichten. Ed. Ion Creangă, București, 1977.[7]
  • Nicolae Dunăre (ed.): Țara Bîrsei, II. Editura Academiei RSR, București, 1974.
  • Erich Jekelius (Hg.): Die Wirtschaftsgeschichte des Burzenlandes. (Reihe: Das Burzenland; Bd. V,1). Verlag Burzenländer Sächs. Museum: Brașov, 1929.
  • Erich Jekelius (Hg.): Die Dörfer des Burzenlandes.(Reihe: Das Burzenland; Bd. IV,1). Verlag Burzenländer Sächs. Museum: Brașov, 1929.
  • Erich Jekelius (Hg.): Kronstadt. (Reihe: Das Burzenland; Bd. III,1). Verlag Burzenländer Sächs. Museum: Brașov, 1928.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Hans Bergel: 800 Jahre seit der Ankunft des Deutschritterordens im Burzenland
  2. ^ Burzenland mit den Dörfern Honigberg, Tartlau, Bran, Pojana Brașov und Rosenau
  3. ^ Noul dicționar explicativ al limbii române, Litera Internațional, Editura Litera Internațional, 2002
  4. ^ a b Dicționarul etimologic român, Alexandru Ciorănescu, Universidad de la Laguna, Tenerife, 1958-1966
  5. ^ Enciclopedia Romaniei. Vol. I-IV, Bucharest 1938, Dimitrie Gusti Biblioteca Centrală ASE
  6. ^ Drumul Tătarilor, locul pe unde hoardele invadatorilor ajungeau în Transilvania. Strănepotul lui Genghis Khan s-a bătut cu sașii ca să pârjolească Ardealul, 27 noiembrie 2015, Sebastian Dan, Adevărul, accesat la 28 septembrie 2016
  7. ^ Die steinernen Blumen

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ţara Bârsei