Biserica evanghelică fortificată din Rodbav

45°54′46″N 24°52′28″E (Biserica evanghelică fortificată din Rodbav) / 45.9128°N 24.8745°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate
Poziționare
Coordonate45°54′46″N 24°52′28″E ({{PAGENAME}}) / 45.9128°N 24.8745°E
Localitatesat Rodbav; comuna Șoarș
Țara România
Adresa115
Edificare
Data finalizăriisec. XIII-XIX
Clasificare
Cod LMIBV-II-a-A-11767
Cod RAN41989.04
Biserica evanghelică fortificată din Rodbav, foto: septembrie 2019.
.
Biserica a fost construită pe cel mai înalt punct din sat, în secolul al XIII-lea.
Poarta de acces în interiorul fortificaţiei
Portalul romanic al laturii de vest
Altarul bisericii evanghelice din Rodbav
Cristelnița de piatră a fost realizată în anul 1851
Orga a fost construită în anul 1850 și a fost restaurată în anul 1930 de Andreas Scherer[1]
Coronamentul amvonului
O parte din fortificație
Commons
Commons

Biserica evanghelică fortificată din Rodbav, inițial romano-catolică, cu hramul Sfântul Mihail,[2] este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Rodbav, comuna Șoarș.[3] În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 41989.04.[4]

Ansamblul este format din două monumente:

Localitatea[modificare | modificare sursă]

Rodbav, mai demult Rotbav, Rorbaca (în dialectul săsesc Rirbich, Rîrbiχ, în germană Rohrbach, în maghiară Nádpatak, Nádaspatak) este un sat în comuna Șoarș din județul Brașov, Transilvania, România. Prima mențiune scrisă a localității este din 1337, când în registrul fiscal papal este menționat preotul „Lucas de Borbach”[5].

Biserica[modificare | modificare sursă]

A fost construită în secolul al XIII-lea, ca o basilică cu trei nave, cu absidă semicirculară pe capătul estic al navei centrale, și un turn pe cel vestic. În secolul al XV-lea biserica a fost fortificată. Stâlpii de plan pătrat care despărțeau navele au fost zidiți, la fel și portalul vestic și căile de acces exterioare către cele două scări înzidite ale turnului.

Nava centrală a primit deasupra un etaj dotat cu guri de tragere și cu guri de vărsare, sprijinit pe o galerie de contraforturi unite prin arce, construcție similară celei de la Șoarș. Turnului i-a fost adăugată o galerie de apărare din lemn.

În jurul bisericii a fost ridicată o fortificație din zid de piatră întărit cu turnuri, din care se mai păstrează ruina unui turn semicilindric și turnul colțului nord-estic, folosit ulterior de săteni pentru păstrarea slăninii. În secolul al XVIII-lea forma absidei a fost schimbată din semicirculară în poligonală.

Pe pereții navei centrale, în partea superioară, se păstrează câteva inscripții cu citate biblice și o inscripție de la renovarea din 1753. Și pee peretele opus accesului către scara emporei s-a descoperit o inscripție de secol XVIII, însă deficitar păstrată.

Altarul și strana preotului au fost construite în stil baroc. Altarul a fost repictat in anul 1900 de sighișoreanul Josef Vogel. Panoul central al altarului a fost furat fără să fie recuperat, la fel și cele două statui din lemn policrom ale apostolilor Petru și Pavel care îl flancau. Cristelnița de piatră a fost realizată în anul 1851.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Orgeldatei der Evangelischen Kirche A.B. in Rumänien : Rohrbach / Rodbav / Nádpatak, Kronstadt / Braşov - Unbekannt / necunoscut, orgeldatei.evang.ro 
  2. ^ Gustav Gündisch, Die Patrozinien der sächsischen Pfarrkirchen Siebenbürgens, în: Forschungen über Siebenbürgen und seine Nachbarn, München, 1987, p. 102.
  3. ^ „Institutul Național al Patrimoniului - Lista Monumentelor Istorice”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Repertoriul Arheologic Național, CIMEC
  5. ^ Rohrbach - Informationen (în germană), www.siebenbuerger.de 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
    • După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
    • După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
  • Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
  • Dancu Fabrițius Juliana, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Hermann Fabini, Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, Monumenta und AKSL, Hermannstadt-Heidelberg, vol. I 1998, vol. al II-lea 1999, vol al III-lea 2002.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Rusu Adrian Andrei, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Imagini din exterior[modificare | modificare sursă]

Imagini din interior[modificare | modificare sursă]