Sari la conținut

Biserica evanghelică din Roandola

46°9′47″N 24°36′56″E (Biserica evanghelică din Roandola) / 46.16306°N 24.61556°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Biserica evanghelică din Roandola
Poziționare
Biserica evanghelică din Roandola se află în Județul Sibiu
Biserica evanghelică din Roandola
Biserica evanghelică din Roandola
Coordonate46°9′47″N 24°36′56″E ({{PAGENAME}}) / 46.16306°N 24.61556°E
LocalitateRoandola, Sibiu
ȚaraRomânia
Adresasat Roandola, nr.52
Edificare
Biserică-sală în stil goticfortificată
Tipdefensivă
Data finalizăriisecolul XV
MaterialeConstrucție de piatră și cărămidă
Clasificare
LMISB-II-a-B-12523

Biserica evanghelică din Roandola, comuna Laslea, județul Sibiu, a fost construită în secolul XV. Figurează pe lista monumentelor istorice, cod LMI SB-II-a-B-12523[1].

Roandola, mai demult Roandala, Roandela, Rudeiu (în germană Rennenthal, Rennthal, Rondeln, Rauthal, în trad. "Valea Aspră", în maghiară Rudály) este un sat în comuna Laslea din județul Sibiu, Transilvania, România.

Ansamblul bisericii evanghelice din Roandola

Biserica evanghelică din Roandola a fost construită în 1792 în locul unei biserici gotice tip sală, din care s-a păstrat corul sprijinit de contraforturi. Bolta corului este în stil gotic, iar nava are tavan simplu. Altarul a fost construit în 1881 de meșterul Wilhelm Horbiger, tabloul altarului a fost pictat de Karl Dörshclag. Amvonul este de piatră și are un baldachin din lemn, fiind datat 1775. Orga a fost construită în 1857, de Samuel Binder din Sighișoara. Cristelnița este din piatră, în formă de potir.

  1. ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
Altarul, datat 1881
  • Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
    • După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
    • După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
  • Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
  • Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
  • Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
  • Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Hermann Fabini. Universul cetăților bisericești din Transilvania. Sibiu: Editura Monumenta, 2009, 279 p.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Crîngaci Maria Emilia, PINTER Zeno Karl, Țiplic Ioan-Marian, Biserica evanghelică din Ruja, în Arhitectura religioasă medievală din Transilvania, III, 2004.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.