Sari la conținut

Forumul Democrat al Germanilor din România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Forumul Democrat al Germanilor din România
AbreviereFDGR  Modificați la Wikidata
Oameni cheie
PreședintePaul-Jürgen Porr
Secretar generalBenjamin Józsa
Date
Înființat1989
SediuPiața Mare, nr. 13, Sibiu, Județul Sibiu, Transilvania, România
Organizație de tineretFDGR Tineret (germană DFDR Jugendforum)
Informații
Ideologie oficialăDrepturile minorității germane din România
Poziție politicăCentru spre centru-dreapta
Slogan politicAdevărata alternativă/Sus inima
Grup europarlamentarPPE-DE (ianuarie–noiembrie 2007)
Culori oficialeRoșu-vișiniu
Senat
0 / 136
Camera Deputaților
1 / 330
Parlamentul European
0 / 33
Consilieri județeni
5 / 1340
Primari
5 / 3176
Consilieri locali
43 / 39900
Prezență online
www.fdgr.ro
Logo-ul FDGR/DFDR în limba germană
Logo dual cu acronimele/abrevierile forumului în română și germană
Casa Lutsch din Sibiu, sediul FDGR/DFDR din Sibiu (germană Hermannstadt)
Sigla filialei Sibiu a Forumului Democrat German, cu acronimul DFDH (germană Demokratisches Forum der Deutschen in Hermannstadt)
Casa Schuller din Mediaș, sediul FDGR/DFDR din Mediaș (germană Mediasch)
Sediul FDGR/DFDR din Suceava (germană Suczawa)

Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR)[1] (în germană Demokratisches Forum der Deutschen in Rumänien, DFDR) este o asociație a minorității germane din România, recunoscută de Guvernul României prin Hotărârea de Guvern (HG) nr. 599 din 4 iunie 2008 ca fiind de utilitate publică. Forumul German a fost înființat în timpul Revoluției Române din 1989. În virtutea legii partidelor asociația poate participa la viața politică din România și poate propune candidați la nivel local și parlamentar. Totodată, la alegerile prezidențiale din 2014 și la alegerile prezidențiale din 2019 FDGR/DFDR a susținut candidatura lui Klaus Iohannis. Din 1990 până în prezent FDGR/DFDR are un reprezentant în Camera Deputaților. De asemenea, de-a lungul timpului, FDGR/DFDR a obținut mandate de primari, consilieri locali, municipali sau județeni în principal în Transilvania și Banat. Deși este o platformă politică de reprezentare pentru comunitatea germană din România, Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR/DFDR) a devenit popular la nivel politic local și printre românii din Transilvania și Banat de-a lungul timpului de asemenea.

Președinții FDGR/DFDR (1990–prezent)

[modificare | modificare sursă]

     Ocupă încă, în prezent, funcția de președinte de stat.

Nr. Nume
(născut–decedat)
Imagine Începutul mandatului Sfârșitul mandatului Durata mandatului
1 Thomas Nägler
(1939–2011)
1990 1992 c. 2 ani
2 Paul Philippi[a]
(1923–2018)
1992 1998 c. 6 ani
3 Eberhard Wolfgang Wittstock
n. 1948
1998 2002 c. 4 ani
4 Klaus Iohannis
n. 1959
2002 2013 c. 11 ani
5 Paul-Jürgen Porr
n. 1951
2013[2][3] prezent c. 11 ani (până în prezent)

Colaborări politice

[modificare | modificare sursă]

Istoric, în cadrul alegerilor locale și la nivel politic local, Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR/DFDR) a colaborat cu anumite partide din partea de centru-dreapta respectiv dreapta a spectrului politic din țară, mai precis Partidul Național Liberal (PNL), Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD), actualmente de asemenea și cu Uniunea Salvați România (USR), mai ales la Timișoara (germană Temeschwar/Temeschburg) și Brașov (germană Kronstadt) respectiv, candidând în alianțe cu acestea, e.g., alături de Alianța Dreapta Unită (ADU) în cele două orașe anterior menționate.

Reprezentarea parlamentară

[modificare | modificare sursă]
Afiș electoral FDGR/DFDR în Brașov (germană Kronstadt, dialectul săsesc Kruhnen)

Legislația electorală le acordă dreptul tuturor celor 20 de minorități etnice naționale recunoscute oficial în România la un reprezentant în Camera Deputaților. Condiția este ca organizația să participe la alegeri și să obțină numărul minim de voturi menționat în lege. Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR/DFDR) a fost reprezentat constant din 1990 doar de un singur deputat în Parlamentul României.

Istoricul electoral în cadrul alegerilor legislative/parlamentare (1990–prezent)

[modificare | modificare sursă]

Indiferent de scorul electoral pe care l-a obținut în cadrul oricăror alegeri parlamentare/legislative din România din 1990 până în prezent (satisfăcând cele două condiții necesare de a candida precum și de a obține numărul minim de voturi menționate în lege), la fel ca vasta majoritate a formațiunilor politice ale minorităților etnice naționale (singura excepție fiind Uniunea Democrată Maghiară din România, UDMR/RMDSZ, care obține scoruri electorale mai mari decât celelalte formațiuni electorale ale minorităților etnice din România, având astfel un bazin electoral mai mare), FDGR/DFDR are dreptul legal și a obținut doar un reprezentant constant în cadrul Camerei Deputaților (i.e., un mandat de deputat pentru fiecare legislatură din istoria post-decembristă a țării), cameră a Parlamentului României unde a candidat constant din anii '90 până în prezent. Pentru alegerile legislative/parlamentare din 1990 și 1992, FDGR/DFDR a candidat și la Senat de asemenea, dar a obținut rezultate electorale foarte modeste, mai precis 19,105 voturi în 1990 (sau 0,14%) respectiv 588 de voturi în 1992, astfel fără niciun mandat de senator câștigat.

Rezultatele electorale ale FDGR/DFDR la nivel național și pe anumite județe importante ale bazinului electoral al formațiunii din 1990 până în 2020[4]
An Voturi Procente Mandate în
Camera Deputaților
Sibiu Brașov Timiș Satu Mare Arad Caraș-Severin
1990 38.768 0,3
1 / 395
5,9 1,8 1,6 N/A 0,8 N/A
1992 34.471 0,2
1 / 341
3,7 1,2 1,7 1,0 0,5 1,9
1996 23.888 0,2
1 / 343
1,4 1,1 0,5 0,2 0,8 0,8
2000 40.844 0,4
1 / 345
8,9 0,8 1,8 0,7 0,5 0,7
2004 36.166 0,4
1 / 332
10,7 0,6 0,9 0,5 0,5 0,5
2008 23.190 0,3
1 / 334
4,3 0,7 1,0 0,4 0,5 0,5
2012 39.175 0,5
1 / 412
8,1 1,8 1,1 0,8 0,7 0,6
2016 12.375 0,2
1 / 329
1,8 0,6 0,5 0,4 0,2 0,3
2020 7.582 0,1
1 / 330
N/A N/A N/A N/A N/A N/A
2024 TBD TBD TBD TBD TBD TBD TBD TBD TBD

Deputați FDGR/DFDR (1990–prezent)

[modificare | modificare sursă]

Reprezentarea în administrația locală

[modificare | modificare sursă]

FDGR/DFDR a participat la toate alegerile organizate în România după 1989, obținând rezultate notabile la alegerile locale începând cu anul 2000. Încă din acest an, Sibiul a avut primar propus de FDGR/DFDR. În 2004, forumul a obținut 60,43% din voturile pentru Consiliul Local al Municipiului Sibiu. Între anii 2004 și 2008, FDGR/DFDR a avut primari în municipiul Mediaș (germană Mediasch) și în orașul Cisnădie (germană Heltau) cât și în mai multe comune din județul Satu Mare (germană Kreis Sathmar). La alegerile din 2008, a câștigat mandatele de primar în orașul Cisnădie și orașul Avrig (germană Freck), în 7 comune din județul Satu Mare și într-o comună în județul Caraș-Severin.

Din anul 2004 până în 2012, reprezentantul FDGR/DFDR, Martin Bottesch, a ocupat funcția de președinte al Consiliului Județean Sibiu. Între 2004 și 2008, organizația a avut 11 consilieri județeni, fiind cea mai puternică grupare în consiliu, în condițiile în care minoritatea germană reprezintă doar 1% din populația județului.

Rezultatele alegerilor locale din 2012

[modificare | modificare sursă]

La alegerile locale din 10 iunie 2012, FDGR/DFDR a obținut 9 mandate de primari și 15 din cele 23 de mandate de consilieri locali. În Sibiu (germană Hermannstadt), Klaus Iohannis a fost reales pentru al patrulea mandat de primar cu 77,9% din voturi iar în Avrig (germană Freck) a fost reales ca primar Arnold Günter Klingeis.

În județul Satu Mare, FDGR/DFDR a obținut 7 mandate de primari. Mihai Löchli a fost ales primar al comunei Ciumești, Imre Sütö în comuna Cămin, Gheorghe-Otto Marchis în comuna Petrești, Gabor Fezer în comuna Tiream, Ioan Zoltan Kardosi în comuna Sanislău, Iosif Mellau în comuna Urziceni și Gheorghe-Nicolae Gyákon în Turulung.

La nivelul consiliilor județene, FDGR/DFDR a obținut 9 mandate de consilieri în județul Sibiu și 2 în județul Brașov. De asemenea, FDGR/DFDR a mai obținut 72 mandate în consiliile orășenești și comunale din județele Sibiu, Brașov, Satu Mare, Timiș, Caraș-Severin și Bihor.

Rezultatele alegerilor locale din 2016

[modificare | modificare sursă]

La alegerile locale din 5 iunie 2016, FDGR/DFDR a obținut 5 mandate de primari și 7 mandate de viceprimari (2 în județul Sibiu și 5 în județul Satu Mare). În Sibiu a fost aleasă ca primar Astrid Fodor iar în județul Satu Mare, au fost realeși Imre Sütö (Cămin), Ioan Zoltan Kardosi (Sanislău), Iosif Mellau (Urziceni) și Gheorghe Gyakon (Turulung). La nivelul consiliilor județene, FDGR/DFDR a obținut 8 mandate de consilieri în județul Sibiu și 2 în județul Brașov. Începand cu 12 februarie 2018, reprezentantul FDGR/DFDR, Christine Manta-Klemens, ocupă funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean Sibiu.

FDGR/DFDR a obținut 25 de mandate în consiliile municipale și orășenești, și anume, 16 în județul Sibiu (12 în Sibiu, 3 în Avrig și 1 în Cisnădie), 6 în județul Brașov (2 în Brașov, 3 în Făgăraș și 1 în Rupea), 1 în județul Arad (Sântana) și 2 în județul Timiș (în Buziaș și Deta). De asemenea, FDGR/DFDR a mai obținut 56 mandate în consiliile comunale din județele Satu Mare (45), Brașov (7), Timiș (2), Bihor (1) și Sibiu (1).

Rezultatele alegerilor locale din 2020

[modificare | modificare sursă]

La alegerile locale din 27 septembrie 2020, FDGR/DFDR a obținut 5 mandate de primari (1 în județul Sibiu și 4 în județul Satu Mare). În Sibiu/Hermannstadt, a fost realeasă ca primar Astrid Fodor, iar în județul Satu Mare au fost realeși Imre Sütő (Cămin), Ioan Zoltan Kardosi (Sanislău), Gheoghe Gyakon (Turulung) și a fost ales ca primar Marchis Gheorghe Otto (Petrești). La nivelul consiliilor județene, FDGR/DFDR a obținut 5 mandate de consilieri în județul Sibiu. De asemenea, FDGR/DFDR a obținut 68 de mandate de consilieri locali, 39 în județul Satu Mare, 13 în județul Sibiu, 10 în județul Brașov, 4 în județul Timiș și câte 1 în județele Arad și Maramureș.

Rezultatele alegerilor locale din 2024

[modificare | modificare sursă]

Pentru alegerile locale din 2024, Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR/DFDR) a câștigat 5 mandate de primari, 5 mandate de consilieri județeni precum și 43 de mandate de consilieri locali.

Politicieni notabili ai FDGR/DFDR

[modificare | modificare sursă]

Foști membrii notabili ai FDGR/DFDR

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ A devenit ulterior președinte de onoare al FDGR/DFDR din 1998.
  1. ^ Forumul Democrat al Germanilor din România Arhivat în , la Wayback Machine. - site oficial
  2. ^ Doctorul Paul Jürgen Porr, succesorul lui Klaus Iohannis la conducerea Forumului Democrat al Germanilor din România, 5 martie 2013, Gândul
  3. ^ Medicul Paul Porr este noul președinte al FDGR, 10 iulie 2013, Mediafax
  4. ^ „Autoritatea Electorală Permanentă”. .
  5. ^ „Primele alegeri locale de după Revoluție, acum 32 de ani: FSN promitea spital și televiziune prin cablu. Un "FDGR-ist" candida pe listele Convenției Democratice”. Turnul Sfatului. . Accesat în .