Biserica reformată din Reteag

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Biserica reformată din Reteag, comuna Petru Rareș, județul Bistrița-Năsăud, foto: iulie 2009
Interiorul bisericii sală
Nava spre ieșire
Intrarea sub porticul sudic

Biserica reformată din Reteag este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Reteag; comuna Petru Rareș.[1] Figurează pe lista monumentelor istorice 2015, cod LMI BN-II-m-B-01687[2].

Localitatea[modificare | modificare sursă]

Reteag, mai demult Răteag (în maghiară Retteg, în germană Reckenbeck, Reckentek, Reckendorf, Retteneck și în dialectul săsesc Râkntâk) este satul de reședință al comunei Petru Rareș din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Localitatea apare într-un document în jurul anului 1317, unde este menționată printre celelalte moșii ale familiei Csák și satul Rethteg.

Biserica[modificare | modificare sursă]

Biserica reformată din Reteag a fost construită pe versantul sudic al unui promontoriu din zona centrală a localității, și este înconjurată de un gard de zidărie care urmează traseul vechiului zid de incintă. La est de lăcașul de cult se află casa parohială.

Clădirea bisericii este formată dintr-o navă dreptunghiulară, din care spre est se deschide corul poligonal mai îngust. Turnul cu plan pătrat a fost alipit navei dinspre vest, accesul principal în biserică este asigurat de porticul sudic.

Nava bisericii este cea mai veche parte a lăcașului de cult, așa cum indică fresca de pe fațada sudică, care intră sub contrafortul medieval. Din această fază, databilă la cumpăna secolelor XIII–XIV, în stil gotic, s-au păstrat pereții navei, arcul de triumf semicircular și fresca exterioară (realizată probabil pe la sfârșitul secolului al XIV-lea).

A doua fază medievală este cea gotică târzie, când s-a zidit corul actual, iar biserica a fost boltită în întregime.

În 1968 a fost restaurată biserica sub conducerea arhitectului episcopiei reformate, László Debreczeni. Frescele descoperite în interior și pe exterior au fost curățate și puse în valoare după posibilitățile epocii respective.

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Arhiva Parohiei Reformate din Reteag
  • TAGÁNYI Károly, RÉTHY László, POKOLY József, Szolnok-Doboka vármegye monographiája, V, Deés, 1903, pp. 497–533.
  • Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
  • Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
  • Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Hermann Fabini. Universul cetăților bisericești din Transilvania. Sibiu: Editura Monumenta, 2009, 279 p.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Imagini din exterior[modificare | modificare sursă]