Biserica fortificată din Cund

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Biserica evanghelică
Biserica din Cund-Mures.jpg
Poziționare
Localitatesat Cund; comuna Bahnea
ComunăBahnea
Țara România
AdresaStr. Principală 36
Edificare
Data finalizăriibiserica sec. XIV-XV, turn 1804
Clasificare
Cod LMIMS-II-m-A-15646
Cod RAN115334.03
Altarul triptic, realizat înaintea reformei religioase, care din motive de securitate este păstrat în Biserica din Deal din Sighișoara.

Biserica evanghelică din Cund este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Cund, comuna Bahnea.[1] În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 115334.03.[2] Figurează în lista monumentelor istorice sub cod LMI MS-II-m-A-15646.

Localitatea[modificare | modificare sursă]

Cund, mai demult Cundu (în dialectul săsesc Reisdref, în germană Reußdorf, Reussdorf, Reisdorf, Kunden, în maghiară Kund) este un sat în comuna Bahnea din județul Mureș, Transilvania, România. Prima mențiune în documente datează din anul 1332[3].

Biserica[modificare | modificare sursă]

În secolul al XV-lea a fost construită o biserică-sală gotică. Corul are o boltă cilindrică, decorată de o plasă cu nervuri din cărămidă. Tavanul casetat din sala bisericii a fost îndepărtat în anul 1906. Turnul-clopotniță din partea de vest a fost reconstruit în 1804. Elementul cel mai valoros al bisericii este altarul triptic, realizat înaintea reformei religioase, care din motive de securitate este păstrat în Biserica din Deal din Sighișoara. Pe altarul deschis se văd scene din legenda Sfântului Nicolae, iar atunci când este închis se pot vedea cele opt tablouri din ciclul Patimilor lui Iisus. În cor se află strane de la începutul secolului al XVI-lea. Orga a fost montată în anul 1834 de Friedrich și Wilhelm Maetz și restaurată de Magyar Àrpád în anul 1956[4]. Din zidul de incintă se mai păstrează doar un fragment de înălțime mică[5].

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
    • După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
    • După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
  • Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
  • Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
  • Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
  • Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Hermann Fabini. Universul cetăților bisericești din Transilvania. Sibiu: Editura Monumenta, 2009, 279 p.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Crîngaci Maria Emilia, PINTER Zeno Karl, Țiplic Ioan-Marian, Biserica evanghelică din Ruja, în Arhitectura religioasă medievală din Transilvania, III, 2004.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.

Vezi și[modificare | modificare sursă]