Dârlos, Sibiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Dârlos
—  Sat  —
Dârlos
Dârlos
Dârlos se află în România
Dârlos
Dârlos
Dârlos (România)
Localizarea satului pe harta României
Dârlos se află în Județul Sibiu
Dârlos
Dârlos
Dârlos (Județul Sibiu)
Localizarea satului pe harta județului Sibiu
Coordonate: Coordonate: 46°11′23″N 24°24′51″E / 46.18972°N 24.41417°E / 46.18972; 24.4141746°11′23″N 24°24′51″E / 46.18972°N 24.41417°E / 46.18972; 24.41417

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Sibiu county coat of arms.png Sibiu
Comună Dârlos
Atestare 1317

Populație (2011)
 - Total 1.883 locuitori
 - Densitate 82 loc./km²

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 557090
Prefix telefonic +40 x59 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Dârlos în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.(Click pentru imagine interactivă)
Dârlos în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.
(Click pentru imagine interactivă)

Dârlos, mai demult Dărloș (în dialectul săsesc Durles, în germană Durles, Durlasch, în maghiară Darlac, Darlasz, Darlóc) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Localitatea este situată la 4 km de Mediaș, pe malul drept al râului Târnava Mare.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Menționată pentru prima oară în scris în anul 1317 drept Possesio Darlaz, localitatea există încă din secolul al III-lea î.Hr.

Biserica evanghelică[modificare | modificare sursă]

În prima jumătatea a secolului al XV-lea a fost ridicată biserica-sală. Biserica Evanghelică-Luterană, frumos exemplar de arhitectură gotică târzie (sec.XVI), cu o singură navă și cu un cor cu două travee sprijinite de contraforți, a fost construită în stil gotic și este lipsită de turn. În interiorul corului au fost degajate în 1975 picturi în benzi ornamentale și figurile a doi sfinți, pictate la începutul secolului al XVI-lea. Remarcabile sunt ancadramentele ferestrelor, bogat dantelate si fragmentele de pictura murala de pe fațadele corului: scene din patimile lui Isus si Sf.Cristofor, de mari dimensiuni (sec.XVI, inainte de 1544). Relicte ale unor stele funerare romane zidite in pereți, una dintre acestea, reprezentând taurul lui Poseidon a fost la originea unei confuzii cu o posibilă prezență a stemei Moldovei pe pereții bisericii[2].

Fortificația[modificare | modificare sursă]

Disparută în zilele noastre, fortificația poate fi doar dedusă din topologia locului. O gravură din secolul al XIX-lea înfățișa biserica înconjurată de o curtină și se pare că la începutul secolului al XX-lea se păstra încă o parte a incintei, cu cămări de provizii.

Obiective memoriale[modificare | modificare sursă]

Parcela eroilor români din cele două războaie mondiale este amplasată în cadrul cimitirului din localitate și are o suprafață de 150 mp. În această parcelă sunt înhumați 18 eroi, în morminte individuale.

Personalități locale[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Adrian Andrei Rusu, Ștefan cel Mare și Transilvania. Un inventar critic, date nevalorificate și interpretări noi
  3. ^ http://www.antena3.ro/romania/cum-a-ajuns-romanul-ioan-moraru-sa-participe-la-decernarea-premiului-nobel-in-1985-foto-84996.html

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]